Economistul bulgar Kristalina Georgieva ar putea fi confirmat miercuri în postul de director general al Fondului Monetar Internaţional, devenind astfel prima persoană dintr-o economie emergentă care va conduce instituţia financiară internaţională, transmite Reuters.

Un politician de centru-dreapta care a crescut în Bulgaria în perioada comunistă, Georgieva şi-a construit reputaţia în perioada în care a activat la Banca Mondială şi la Comisia Europeană, fiind un promotor al egalităţii de şanse şi un lider în lupta împotriva încălzirii globale.

În calitate de director general al FMI, un creditor mondial cu rezerve de 1.000 de miliarde de dolari, Georgieva se va confrunta cu o gamă largă de provocări, inclusiv încetinirea economiei mondiale declanşată de escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA şi China. În plus, SUA, care are cea mai mare putere de vot în boardul FMI, s-a retras din mai mult acorduri multilaterale iar riscurile într-o serie de economii emergente au crescut, un exemplu în acest sens fiind situaţia din Argentina, care anul trecut a primit un pachet de asistenţă în valoare de 57 de miliarde de dolari, cel mai mare acordat vreodată de FMI.

Boardul executiv al FMI a intervievat-o marţi pe Kristalina Georgieva, în vârstă de 66 de ani, în calitate de singur candidat pentru postul de director general al instituţiei şi miercuri urmează să aibă loc procedura de vot cu privire la nominalizarea bulgăroaicei. Votul va fi în mare parte unul simbolic, în condiţiile în care Georgieva, susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron, a obţinut luna trecută sprijinul din partea statelor din Uniunea Europeană precum şi susţinerea tacită a SUA.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale sunt Statele Unite ale Americii.

O sursă din interiorul boardul FMI a declarat pentru Reuters că Georgieva este pregătită pentru noul job. "A convins boardul că este liderul de care instituţia are nevoie şi va fi un avocat vehement pentru sistemul multilateral", a declarat sursa sub protecţia anonimatului.

Posibila confirmare a Kristalinei Georgieva a fost salutată în ţara sa natală, unele publicaţii apreciind că aceasta este o dovadă a calităţilor Kristalinei Georgieva dar şi un succes diplomatic al Bulgariei. "În urmă cu 20 de ani, Bulgaria se număra printre ţările care avea un program de salvare cu FMI. Nominalizarea fostului comisar al Bulgariei la UE ar trebui văzută nu doar ca o realizare personală dar şi ca un succes diplomatic pentru întreaga ţară", susţine cotidianul financiar Kapital.

Georgieva o va înlocui pe Christine Lagarde, care în 2011 a devenit prima femeie la conducerea FMI iar peste o lună va deveni noul preşedinte al Băncii Centrale Europene. Înainte de numirea sa la Banca Mondială, Kristalina Georgieva a ocupat mai multe posturi de conducere la Comisia Europeană, inclusiv cel de comisar pentru buget în perioada 2014 - 2016, supervizând prima reducere a bugetului multianual al UE.

Scott Morris, senior fellow la Global Development, susţine că Georgieva şi-a dovedit calităţile după ce la începutul lui 2017 a fost numită în cel de-al doilea post în ierarhia Băncii Mondiale. În această calitate, Georgieva a reuşit să obţină un consens din partea statelor membre pentru o majorare de capital de 13 miliarde dolari şi un pachet de reforme conform căruia creditele acordate Chinei şi altor state bogate în curs de dezvoltare vor scădea pentru ca mai multe resurse să fie îndreptate spre ţările mai nevoiaşe.

"A fost capabilă să aducă laolaltă un grup divers de acţionari. Acesta este punctul ei forte", a declarat Morris, un fost oficial la Trezoreria SUA. "Ceea ce este mai puţin clar este cum va gestiona activităţile de zi cu zi ale FMI, activităţi care au legătură cu momentele de criză. Este greu de văzut cum va răspunde într-o situaţie de criză", a apreciat Morris.AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)