Ruperea coaliţiei guvernamentale din România creşte incertitudinea politică înaintea unui an electoral şi pe fondul avansului dezechilibrelor macroeconomice, ceea ce reduce şi mai mult probabilitatea, amploarea şi natura unor posibile eforturi destinate ţinerii sub control a unui deficit bugetar în creştere, semnalează agenţia de evaluare financiară, Fitch Ratings.

Potrivit Fitch, incertitudinea politică complică şi mai mult politica economică într-un moment în care indicatorii fiscali şi externi s-au deteriorat. Deficitul bugetar (pe cash) în primul semestru este de 1,8% din PIB, faţă de 1,2% din PIB, respectiv 0,6% din PIB, în perioada similară a lui 2018, respectiv 2017.

"În opinia noastră, măsurile de corecţie din rectificarea bugetară adoptată de Guvern la începutul lunii august sunt insuficiente pentru a duce în jos deficitul până la ţinta de 2,76% din PIB. Estimăm că deficitul se va situa la 3,4% din PIB în 2019, de la 3% din PIB anul trecut, şi considerăm că prognozele Guvernului se bazează pe aşteptări optimiste privind veniturile", subliniază Fitch.

Analiştii agenţiei de evaluare mai spun că deficitul de cont curent al României s-a deteriorat şi el, crescând cu aproape 40% în prima jumătate anului, în principal din cauza unei creşteri semnificative a deficitului balanţei comerciale. Având în vedere că deficitul nu este finanţat integral prin investiţii străine directe, această adâncire a deficitului de cont curent ar putea majora datoria externă netă, spun aceştia.

Fitch subliniază că este neclar dacă Guvernul de la Bucureşti poate avansa cu planurile privind majorarea pensiilor cu 40% în luna septembrie 2020, după o majorare de 15% în septembrie 2019.

"Dacă majorarea pensiilor din luna septembrie a anului următor nu va mai avea loc, aceasta ar reduce presiunile vizând majorarea veniturilor pentru a acoperi cheltuielile", subliniază Fitch

"Pe ansamblu, credem că incertitudinea politică creşte riscurile la adresa finanţelor publice şi a supraîncălzirii economiei în avanpremiera unei perioade electorale aglomerate. Abordarea bazată pe improvizaţie care a permis României să îndeplinească ţinta de deficit de 3% în ultimii ani ar putea fi mai dificilă, având în vedere că ritmul de creştere încetineşte, iar oportunităţile de reducere imediată a cheltuielilor devin mai puţine", concluzionează analiştii Fitch.

Agenţia subliniază că deficitul bugetar şi cel de cont curent sunt principalele slăbiciuni la adresa ratingului suveran "BBB minus" cu perspectivă stabilă de care beneficiază România. Un proces de elaborare a politicilor mai predictibil şi mai credibil ar susţine mai bine consolidarea fiscală sau măsurile de îmbunătăţire a stabilităţii macroeconomice, este de părere Fitch.

La finele săptămânii trecute, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's, a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă, dar a atras atenţia că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.

Reprezentanţii agenţiei de estimau că deficitul fiscal al României va rămâne la aproximativ 3% din PIB în 2019 pe fondul creşterii solide a PIB-ului, a posibilităţii unor noi dividende din partea companiilor de stat şi a unor noi tăieri ale bugetelor de investiţii.

Potrivit acesteia, ţinând cont de alegerile ce urmează, deficitul bugetar se va majora uşor în 2020, spre 3,4% din PIB.

"România se pregăteşte de alegeri prezidenţiale în 2019 şi de alegeri locale şi parlamentare în 2020. Având în vedere acest lucru, ne aşteptăm ca deficitul guvernamental să se majoreze uşor la 3,4% din PIB în 2020. Credem că presiunile la adresa bugetului României vor persista până în 2022", consideră analiştii S&P.

Ei menţionează că majorarea deficitului la 3,4% din PIB în 2020 va trebui rezolvată de viitorul Guvern.

"Ne aşteptăm ca ajustarea fiscală să includă renunţarea la unele dintre majorările de pensii preconizate în recent adoptata lege a pensiilor. În plus, deficitul mai mare al României ar putea determina Comisia Europeană să demareze o procedură de deficit excesiv în 2020, ceea ce ar facilita prudenţa fiscală. În cele din urmă, ajustarea fiscală ar putea conduce la reducerea consumului guvernamental şi la diminuarea creşterii economice", mai notează S&P.

Agenţia de rating mai semnala că deficitul de cont curent ar putea rămâne ridicat până în 2022, pe măsură ce consumul guvernamental şi cererea internă vor duce la importuri mai mari. Împreună cu încetinirea exporturilor, aceasta va face ca deficitele să depăşească 5% din PIB în perioada 2020-2021.AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)