Încercarea Guvernului grec de a reforma modul în care sunt plătite salariile preoţilor de către stat a ajuns într-un impas, a anunţat vineri şeful Bisericii Ortodoxe a Greciei, transmite AFP.

Sfântul Sinod, cel care conduce Biserica Greciei, "a respins în unanimitate propunerea Guvernului de a reforma modul de plată a salariilor clerului", a declarat Arhiepiscopul Ieronimos, pentru cotidianul Ethnos.

Acesta a precizat că Biserica este deschisă la discuţii care "să nu vizeze doar salariile. Este posibil să discutăm şi despre numeroase alte subiecte".

Guvernul de stânga de la Atena încearcă de mai multe luni să ajungă la un acord cu Biserica Greciei cu privire la salarii, plătite până acum de Guvern, precum şi referitor la o suprafaţă importantă de terenuri şi la valoarea lor, în ideea de a pune capăt unui conflict care durează de mai multe decenii între stat şi biserică.

La rândul său, Biserica Ortodoxă a Greciei vrea să obţină o reducere a taxelor impuse asupra bunurilor sale imobiliare şi o despăgubire financiară pentru terenurile pe care le-a donat statului în secolul al XIX-lea pentru construcţia de şcoli, parcuri publice şi a altor echipamente.

Confruntaţi cu riscul blocării discuţiilor, premierul Alexis Tsipras şi Arhiepiscopul Ieronimos au anunţat în luna noiembrie a anului trecut înfiinţarea unui fond finanţat de stat şi biserică pentru a dezvolta în comun terenurile contestate. De asemenea, premierul a anunţat atunci că 10.000 de membri ai clerului îşi vor pierde statutul de funcţionar public, dar salariile lor vor continua să fie plătite de stat, dintre-un cont bancar diferit.

În condiţiile în care partidul său, Syriza, pierde teren în sondaje înaintea alegerilor prevăzute pentru luna octombrie, observatorii estimează că Alexis Tsipras încearcă să îi recâştige pe alegătorii de stânga. Cu toate acestea, iniţiativa premierului a generat numeroase critici.

Prezentându-se drept ateu, premierul elen a introdus recent o serie de modificări în Constituţie pentru a permite oficialilor statului grec să pronunţe jurământul nereligios şi să transforme în mod oficial Grecia într-un stat "neutru din punct de vedere religios".

Parlamentul de la Atena urmează să aprobe aceste amendamente constituţionale după alegerile legislative.

Biserica Ortodoxă, una dintre cele mai puternice instituţii din Grecia, este foarte influentă în mediul politic şi juridic. În anul 2000, Biserica a organizat importante manifestaţii pentru a constrânge Guvernul socialist de la acea dată să nu elimine apartenenţa religioasă de pe cărţile de identitate ale cetăţenilor greci. AGERPRES/ (AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)