Micii întreprinzători vor fi cei mai afectaţi de măsurile fiscal-bugetare stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din decembrie 2018, iar efectele negative se vor vedea în economie după TI 2019, a declarat, luni, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, într-o conferinţă de specialitate.

"Modificarea Codului Fiscal trebuie făcută numai prin lege. Scăderea drastică a creditelor acordate IMM-urilor şi siguranţa energetică a României sunt efectele care ne îngrijorează, poate, cel mai mult. Cred că este rolul preşedintelui să ducă discuţia despre siguranţa energetică în CSAT. De altfel, toate măsurile cuprinse în Ordonanţă vor lovi în populaţie şi în IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile. Efectele negative se vor vedea în economie după TI 2019", a spus Florin Jianu.

Conform CNIPMMR care a realizat o analiză de impact a OUG 114/2018, 61,3% dintre IMM-uri nu susţin suprataxarea băncilor, 70,3% nu susţin suprataxarea companiilor din energie, 66,2% nu sunt de acord cu suprataxarea companiilor din telecomunicaţii, iar 74,30% îşi exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferenţiat pe diferite criterii. De asemenea, 83,3% din respondenţi nu susţin eliminarea mai multor domenii de activitate în care se putea apela la munca necalificată cu caracter ocazional.

Majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri apreciază că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil şi costisitor şi pentru populaţie şi pentru companii (în special microîntreprinderi), dar şi pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei).

Suprataxarea companiilor din energie este văzută de 78,70% din respondenţi ca aducătoare de costuri suplimentare către clienţi (persoane fizice şi juridice), în timp ce 54% au menţionat reducerea investiţiilor şi diminuarea unor activităţi economice, iar 48% au evidenţiat creşterea încasărilor la bugetul de stat.

Trei sferturi dintre IMM-urile din România consideră că suprataxarea companiilor din telecomunicaţii va conduce la transfera costurile către clienţi (persoane fizice şi juridice), dar şi că se vor diminua investiţiile şi unele activităţi economice.

"Majoritatea covârşitoare a respondenţilor a solicitat aplicarea principiilor reglementării inteligente. 81,30% din respondenţi au răspuns asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei fiscale, 78,70% au evidenţiat necesitatea fundamentării riguroase şi realizarea unui studiu de impact, 68% au menţionat dezbateri publice cu toate părţile interesate, 66,70% au solicitat modificarea şi completarea Codului fiscal doar prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, 58,7% au solicitat asigurarea din timp a informării contribuabililor, 56% consultarea confederaţiilor patronale şi 53,30% Testul IMM", a spus Florin Jianu.

Conform studiului CNIPMMR, aproape jumătate dintre IMM-uri spun că există riscul unor concedieri ca urmare a creşterii salariului minim, în special în construcţii.

"Cu toate că unele patronate din construcţii au cerut creşterea salariului minim în acest sector, majoritatea IMM-urilor vor avea probleme în următoarele luni. Patronatul domnului Erbaşu nu a ţinut cont de aceste IMM-uri, iar oamenii care vor fi disponibilizaţi din acest segment nu vor merge către întreprinderile mari ci vor pleca să lucreze în străinătate, astfel că deficitul forţei de muncă în construcţii va rămâne. Va creşte, însă, costul unei lucrări. Şi multe întreprinderi mici vor reintra în zona muncii la negru", a apreciat Florin Jianu.

Pentru a se putea asigura creşterea salariului minim, cei mai mulţi respondenţi au evidenţiat necesitatea scăderii fiscalităţii
(64%), simplificarea birocraţiei (52%), stimularea investiţiilor (48%), impozit zero pentru veniturile din salariul minim (44%).

Pentru îmbunătăţirea pieţei muncii în 2019, respondenţi au subliniat reglementarea de noi forme de angajare mai flexibile (28%), reglementarea convenţiilor civile pentru prestarea de activităţi ocazionale (22,70%), extinderea domeniilor pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (12%), îmbunătăţirea reglementării contractelor individuale de muncă (12%). AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)