Fostul guvernator al Băncii Centrale a Finlandei, Erkki Liikanen, are cele mai mari şanse pentru a-i succeda lui Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), susţin economiştii intervievaţi de cotidianul Financial Times.

În schimb, aceiaşi economişti au declarat că ar prefera ca locul lăsat liber de Mario Draghi să fie preluat de francezul Benoît Coeuré, care în prezent este membru în boardul executiv al BCE.

Italianul Mario Draghi ar urma să plece din fruntea BCE la finele lunii octombrie 2019, după opt ani agitaţi în care a reuşit să salveze de la colaps zona euro.

Din cei 24 de economişti intervievaţi de Financial Times, Benoît Coeuré a fost desemnat candidatul favorit de către şapte respondenţi însă doar un singur respondent a apreciat că francezul are cele mai mari şanse pentru a fi următorul preşedinte al BCE. În schimb, opt respondenţi au apreciat că Erkki Liikanen are cele mai mari şanse pentru a fi următorul preşedinte al BCE, chiar dacă doar trei respondenţi au declarat că ar dori ca finlandezul să ocupe funcţia respectivă.

"Alegerea mea şi totodată pariul meu este Erkki Liikanen. Combină experienţa de guvernator al băncii centrale cu o experienţă politică impresionantă în calitate de ministru de Finanţe şi două mandate de comisar european", a declarat Andre Sapir, fellow la centrul de reflexie Bruegel şi profesor la Universitatea din Bruxelles.

Guvernatorul Băncii Franţei, François Villeroy de Galhau se numără şi el printre favoriţi, în condiţiile în care şase respondenţi intervievaţi de FT au declarat că acesta va fi numit succesorul lui Mario Draghi.

Danae Kyriakopoulou, economist şef la centrul de reflexie Official Monetary and Financial Institutions Forum, este de părere că un alt francez, Benoît Coeuré, "ar fi o alegere excelentă" dar a recunoscut că acesta ar avea greutăţi în a fi numit în fruntea BCE din cauza unor prevederi legale care limitează activitatea membrilor boardului executiv la un singur mandat de opt ani. Actualul mandat al lui Coeuré ar urma să expire în 2020.

Ken Wattret, economist şef la firma de cercetare de piaţă IHS Markit, l-a descris pe Benoît Coeuré ca "un candidat experimentat, super-inteligent, care ar limita riscurile de tranziţie".

În schimb, preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, care anterior era văzut drept favorit pentru a-i succeda în funcţie lui Mario Draghi, este acum favorit doar în rândul a trei respondenţi. Modificarea şanselor germanului vine după ce în media au apărut zvonuri potrivit cărora cancelarul Angela Merkel ar prefera ca un german să fie numit în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene mai degrabă decât în postul de preşedinte al BCE.

Jens Weidmann este nepopular în mai multe capitale europene, în special la Paris, pentru refuzul său de a susţine o serie de măsuri destinate să evite stagnarea zonei euro. "Din păcate, politicienii nu îl vor pe Weidmann în postul de preşedinte al BCE. Indiferent cine îi va urma lui Draghi, va continua, mai mult sau mai puţin, politicile sale", a declarat Joerg Kramer, economist şef la Commerzbank.

Cu toate acestea, economiştii subliniază că Germania, cea mai mare economie europeană, nu a avut până acum un reprezentant în postul de preşedinte al BCE, poziţie care a fost ocupată timp de opt ani de francezul Jean-Claude Trichet, căruia i-a urmat italianul Mario Draghi.

Poziţia de preşedinte al BCE este una din poziţiile cele mai importante asupra cărora europenii vor trebui să ia o decizie în cursul anului 2019. Economiştii intervievaţi de Financial Times nu se aşteaptă ca succesorul lui Draghi să fie anunţat înainte de alegerile europarlamentare din luna mai. Noul parlament rezultat în urma alegerilor va trebui să decidă mai întâi o serie de numiri politice.

Atât preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cât şi cancelarul Angela Merkel ar urma să se lupte pentru a-şi numi propriul candidat în postul de preşedinte al Comisiei Europene. Dacă postul va fi ocupat de un german atunci şansele ca un francez să fie numit la conducerea BCE ar creşte. În schimb, dacă Emmanuel Macron va avea câştig de cauză pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, atunci este mai probabil ca rolul de preşedinte al BCE să fie ocupat de un reprezentant al unei ţări din nordul Europei.

Tot acest proces ar putea fi complicat şi mai mult dacă partidele eurosceptice vor câştiga mai multe locuri de eurodeputaţi. Potrivit lui Anatoli Annenkov, economist la Société Générale, un parlament european mai fragmentat "ar putea însemna un proces mai dificil şi mai îndelungat de numire a unui nou preşedinte al Comisiei, al Consiliului UE şi chiar al BCE, dat fiind faptul că toate aceste numiri depind unele de altele". AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)