Acţiunile băncilor italiene înregistrau vineri scăderi semnificative, tendinţa fiind prezentă şi pe alte pieţe bursiere europene, după ce Guvernul de la Roma a acceptat să stabilească o ţintă de deficit mai mare decât se estima, ceea ce ar putea provoca divergenţe cu Bruxelles-ul, transmite Reuters.

Titlurile creditorilor italieni, ale căror deţineri semnificative de obligaţiuni guvernamentale le fac sensibile la riscurile politice, au simţit presiunile de la Bursa italiană, au scăzut cu aproximativ 5%, în timp ce bondurile guvernamentale înregistrau cea mai dificilă zi din ultimele trei luni. Cele mai mari bănci italiene, Intesa Sanpaolo şi UniCredit, înregistrau un recul de 6%.

Indicele pan-european STOXX 600 înregistra vineri un recul de 0,3%, în timp ce indicele principal FTSE MIB al Bursei de la Milano a scăzut cu 3%, cel mai semnificativ declin zilnic din iunie 2016. În Germania, indicele DAX 30 înregistra un recul de 0,52%, în Franţa indicele CAC 40 a scăzut cu 0,73%, în timp ce indicele FTSE-100 al Bursei de la Londra a scăzut cu 0,52%.

Ţinta de deficit este mai mare decât se previziona şi asta cu siguranţă nu reprezintă un semn bun. Toată atenţia se va concentra acum pe agenţiile de evaluare financiară. Între timp, este dificil să ne imaginăm că piaţa bursieră italiană ar putea avea o evoluţie bună", a explicat Gilles Guibout, analist la AXA IM în Paris.

Joi, Guvernul italian a stabilit o ţintă de deficit de 2,4% din PIB în următorii trei ani, sfidând Bruxelles-ul şi trecând peste propunerea ministrului Economiei, Giovanni Tria. Pieţele financiare speră că Tria, profesor universitar neafiliat niciunui partid, va insista pe o ţintă de deficit de până la 2% din PIB anul viitor, în timp ce coaliţia dorea un deficit peste acest nivel, pentru a-şi îndeplini promisiunile electorale.

Liderii coaliţiei aflată la guvernare în Italia - Luigi Di Maio şi Matteo Salvini - au dat un comunicat precizând că s-a ajuns la un acord privind ţinta de deficit de 2,4% din PIB în bugetul pe 2019, pe care l-au descris ca fiind "un buget pentru schimbare".

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale italiene cu scadenţa la zece ani au urcat cu 35 de puncte de bază, la 3,25%, cel mai ridicat nivel din 29 mai.

Săptămâna trecută, Guvernul de la Roma i-a cerut ministrului Economiei, Giovanni Tria, să permită un nivel mai ridicat al deficitului în bugetul pe 2019 pentru a-şi îndeplini promisiunile din campania electorală, ceea ce a provocat, pe pieţele financiare, îngrijorări legate de datoria ţării.

Bugetul mizează pe majorarea investiţiilor publice la 3% din PIB în următorii trei ani, de la aproximativ 2% din PIB în 2017, a explicat Tria. Acesta a dat asigurări că noile ţinte financiare "vor trimite pieţelor un mesaj privind sustenabilitatea datoriei Italiei".

Datoria publică a Italiei este a doua cea mai ridicată din zona euro după Grecia, iar pieţele sunt îngrijorate de perspectiva creşterii ei suplimentare. Tria este perceput ca un apărător al disciplinei fiscale împotriva solicitărilor coaliţiei aflate la guvernare.

Recent, vicepremierul Luigi Di Maio declarase că respectarea reglementărilor fiscale ale Uniunii Europene nu reprezintă o prioritate pentru noul Guvern italian, deşi va încerca să le menţină, dacă acestea nu împiedică agenda sa de reforme.

Di Maio a explicat că Executivul va încerca să aplice reformele pe care le-a planificat, inclusiv reducerile de taxe şi majorarea cheltuielilor cu pensiile şi sistemul de asistenţă socială, fără a încălca regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Dar respectarea reglementărilor "nu poate fi o metodă pentru a spune că nu putem implementa agenda de reforme", a afirmat vicepremierul italian.

Prin majorarea ţintei de deficit, Guvernul va avea la dispoziţie încă 11 miliarde de euro pentru cheltuieli suplimentare, bani care ar putea fi folosiţi pentru a amâna o creştere automată a impozitului pe cifra de afaceri, deoarece anterior s-au ratat ţintele de deficit.

Precedentul Executiv a promis Comisiei Europene că deficitul Italiei va fi redus la 1,6% din PIB anul acesta, de la 2,4% din PIB anul trecut.

Bruxelles-ul a cerut Italiei să-şi reducă deficitul şi mai mult, dar Tria a afirmat că încetinirea economiei nu va permite scăderea cheltuielilor.

În ultimii ani, Italia şi-a majorat în mod repetat ţinta de deficit, dar a reuşit să-l menţină sub plafonul de 3% din PIB solicitat de forul comunitar. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)