Respectarea reglementărilor fiscale ale Uniunii Europene nu reprezintă o prioritate pentru noul Guvern italian, deşi va încerca să le menţină, dacă acestea nu împiedică agenda sa de reforme, a afirmat luni vicepremierul Luigi Di Maio, transmite Reuters.

"Prioritatea noastră o reprezintă cetăţenii şi nevoile lor", a declarat Di Maio, într-un interviu acordat postului de televiziune RAI.

Acesta a explicat că Executivul va încerca să aplice reformele pe care le-a planificat, inclusiv reducerile de taxe şi majorarea cheltuielilor cu pensiile şi sistemul de asistenţă socială, fără a încălca regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Dar respectarea reglementărilor "nu poate fi o metodă pentru a spune că nu putem implementa agenda de reforme", a afirmat vicepremierul italian.

Luna trecută, ministrul Economiei, Giovanni Tria, a declarat în Parlament că ţinta originală este "prea drastică", dar nu a specificat cât ar trebui să fie deficitul în opinia sa.

"Trezoreria vrea să majoreze ţinta de deficit pe 2019 la 1,3% sau la 1,4% din PIB", susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Prin majorarea ţintei de deficit, Guvernul va avea la dispoziţie încă 11 miliarde de euro pentru cheltuieli suplimentare, bani care ar putea fi folosiţi pentru a amâna o creştere automată a impozitului pe cifra de afaceri, deoarece anterior s-au ratat ţintele de deficit.

Precedentul Executiv a promis Comisiei Europene că deficitul Italiei va fi redus la 1,6% din PIB anul acesta, de la 2,4% din PIB anul trecut.

Bruxelles-ul a cerut Italiei să-şi reducă deficitul şi mai mult, dar Tria a afirmat că încetinirea economiei nu va permite scăderea cheltuielilor.

Sursele susţin că planificata majorare din 2019 va fi prezentată Comisiei Europene ca "o unică creştere, ce nu va afecta deficitul structural".

Rămâne de văzut cum vor reacţiona oficialii de la Bruxelles. În ultimii ani, Italia şi-a majorat în mod repetat ţinta de deficit, dar a reuşit să-l menţină sub plafonul de 3% din PIB solicitat de forul comunitar.

Luna trecută, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a revizuit în jos estimările de creştere a economiei italiene pentru anul viitor, de la 1,4% la 1,2%.

Şi Fitch Ratings a avertizat recent că principalul risc la adresa ratingului de credit al Italiei îl reprezintă politica fiscală expansionistă, care ar putea înrăutăţi nivelul datoriei ţării.

În noul program al coaliţiei aflate la guvernare sunt incluse măsuri ce implică o politică fiscală expansionistă, creşterea incertitudinilor privind sectorul bancar italian, ceea ce face şi mai probabil un conflict cu autorităţile zonei euro. Ratingul suveran "BBB" atribuit de Fitch Italiei, cu perspectivă stabilă, încorporează deja riscurile politice, apreciază agenţia.

Riscul politic a reprezentat principalul factor în aprilie 2017, când Fitch a retrogradat ratingul suveran al Italiei la ''BBB'', cu perspectivă stabilă, iar agenţia a scos în evidenţă creşterea influenţei populiste şi eurosceptice.

Implementarea deplină a propunerilor fiscale, în special venitul universal de bază, introducerea unei cote unice de impozitare şi schimbarea vârstei de pensionare vor majora semnificativ deficitul, care anul trecut s-a situat la 2,3% din PIB, avertiza recent Fitch.

Prin urmare, agenţia se aşteaptă ca anul viitor deficitul să depăşească nivelul de 2% din PIB previzionat în martie, iar datoria publică să crească.

Intenţia programului de a revizui radical reglementările de salvare a băncilor din zona euro ar putea fi surse suplimentare de tensiune cu UE şi ar putea întrerupe eforturile băncilor italiene de a-şi construi rezerva financiară (buffer) pentru a îndeplini cerinţele autorităţilor de reglementare şi a-şi întări stabilitatea financiară, susţine agenţia. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)