Marea Britanie intenţionează să schimbe legislaţia pentru a bloca sau a încetini preluările externe, pe fondul temerilor că investiţiile în anumite sectoare ale economiei, cum ar fi apărarea sau tehnologia, ar putea compromite securitatea naţională, transmit BBC şi Reuters.

Decizia de a înăspri reglementările privind investiţiile străine în Regatul Unit reprezintă o schimbare semnificativă pentru a cincea mare economie globală, care, în mod tradiţional, este una dintre cele mai deschise pieţe la achiziţiile şi fuziunile globale.

Conform noilor reglementări, Guvernul va avea atribuţii extinse pentru a investiga tranzacţiile, în special în privinţa mărimii veniturilor companiilor sau a cotei de piaţă, şi va avea dreptul de a examina cu atenţie orice tranzacţie din orice sector al economiei.

De asemenea, Executivul va putea interveni când o firmă doreşte să cumpere active în domeniul tehnologiei sau al proprietăţii intelectuale, nu doar când este vorba de preluarea sau achiziţionarea unei participaţii majore la o companie.

În prezent, autorităţile pot interveni numai dacă în urma tranzacţiei se creează un grup cu o cotă de piaţă de 25% sau o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de lire sterline (91,72 milioane de dolari).

Departamentul pentru afaceri, energie şi strategie industrială se aşteaptă ca, în urma adoptării noilor reglementări, Guvernul să investigheze anual aproximativ 50 de tranzacţii care au legătură cu securitatea naţională. În 2017, Executivul britanic a analizat o sigură tranzacţie de acest tip: vânzarea Sepura, care produce aparate de emisie-recepţie pentru poliţia londoneză, către grupul chinez Hytera Communications.

Schimbarea reglementărilor vine într-un moment în care autorităţile britanice se pregătesc să negocieze noi acorduri comerciale post-Brexit.

Secretarul de stat pentru mediul de afaceri, Greg Clark, a afirmat marţi că Regatul Unit rămâne "o economie deschisă", dar schimbările în domeniul tehnologiei şi deciziile altor state, inclusiv Germania, Franţa şi Australia, de a-şi spori mijloacele de apărare necesită modificarea abordării de către britanici a noilor ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Şi Franţa vrea să înăsprească reglementările privind preluările, pentru a proteja companiile considerate de importanţă strategică, în condiţiile în care încearcă să menţină avansul investiţiilor şi să prevină ca tehnologia sa să ajungă în mâinile unor puteri străine, cum ar fi China şi SUA.

În cadrul unui proiect de lege pe acest subiect, care va fi dezbătut în toamnă, Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron propune extinderea domeniilor în care poate interveni statul şi majorarea substanţială a folosirii "acţiunilor de aur" pentru a proteja interesele naţionale.

În trecut, preşedintele francez s-a pronunţat în favoarea acordării unor puteri mai mari Bruxelles-ului, pentru a controla achiziţiile străine în UE, în vederea protejării sectoarelor strategice.

Conform propunerilor, Ministerul de Finanţe poate impune amenzi investitorilor care nu reuşesc să obţină aprobarea prealabilă de a achiziţiona participaţii în companiile franceze considerate de importanţă strategică. Amenzile ar putea fi de 10% din veniturile anuale ale companiilor vizate, conform unui proiect consultat de Reuters.

De asemenea, Ministerul de Finanţe ar putea suspenda drepturile de vot ale investitorilor sau numirea unui administrator special, ca parte a măsurilor de protecţie.

Înăsprirea legislaţiei vine într-un moment în care câteva firme importante, cum ar fi producătorul de trenuri Alstom şi firma de echipamente de telecomunicaţii Alcatel-Lucent şi-au schimbat proprietarii în tranzacţii considerate în detrimentul statului. Alte exemple recente sunt fuziunea dintre Technip şi firma americană FMC Technologies, precum şi sporirea influenţei chineze în Peugeot-Citroen şi Accor.

Aceste tranzacţii au provocat dezbateri intense la nivel naţional privind mijloacele pe care le are la dispoziţie Guvernul pentru a evita astfel de acorduri. În Statele Unite, Comisia pentru Investiţii Străine (CFIUS) are puteri extinse pentru a interveni şi a bloca preluările firmelor americane de către companii străine.

Acţiuni de aur, care acordă drepturi speciale de vot şi capacitatea de a bloca potenţiale preluări, ar putea fi distribuite companiilor în care statul deţine participaţii, dacă se consideră că există un risc la adresa intereselor naţionale. Firmele în care banca de investiţii a statului francez (Bpifrance) deţine peste 5% vor fi de asemenea incluse - inclusiv Renault, PSA Group, Air France-KLM şi Engie.

Anul trecut, Guvernul de la Berlin a adoptat un decret care înăspreşte regulile privind investiţiile străine în companiile de importanţă strategică, pe fondul apetitului Chinei pentru companiile germane.

Noile reglementări permit Executivului să blocheze preluarea unor companii dacă există riscul ca expertiza (know-how) să ajungă peste hotare. Regulile nu au nevoie de aprobarea Parlamentului.

"Rămânem una dintre cele mai deschise economii din lume, dar trebuie, de asemenea, să veghem astfel încât condiţiile competitive să rămână juste. Datorăm acest lucru companiilor noastre. Deseori concurează cu ţări ale căror economii nu sunt la fel de deschise ca a noastră", a declarat ministrul german al Economiei, Brigitte Zypries.

Preluarea, în 2016, a producătorului german de roboţi Kuka de către firma chineză Midea a dat naştere la îngrijorări că statul chinez dobândeşte acces la tehnologii de vârf, dar, în acelaşi timp, îşi protejează propriile companii de preluarea de către companii străine.

Noile reguli stabilesc pentru prima dată criteriile pentru blocarea unei tranzacţii, care pune în pericol infrastructuri vitale, precum spitalele sau reţelele energetice. În plus, Guvernul de la Berlin vrea să aibă la dispoziţie patru luni, în loc de două în prezent, pentru a examina ofertele de preluare venite de la companii din afara Uniunii Europene.

De asemenea, Executivul de la Berlin a extins câmpul tranzacţiilor care vor fi spuse examinării sale, în special în domeniul prestatorilor de servicii sau producătorilor de software utilizate de companii care aparţin sectoarelor strategice, precum reţelele de electricitate, centralele nucleare, aprovizionarea cu apă, reţelele de telecomunicaţii, spitalele sau aeroporturile. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Alexandru Cojocaru)