Franţa vrea să înăsprească reglementările privind preluările, pentru a proteja companiile considerate de importanţă strategică, în condiţiile în care încearcă să menţină avansul investiţiilor şi să prevină ca tehnologia sa să ajungă în mâinile unor puteri străine, cum ar fi China şi SUA, transmite Reuters.

În cadrul unui proiect de lege pe acest subiect, care va fi dezbătut în toamnă, Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron propune extinderea domeniilor în care poate interveni statul şi majorarea substanţială a folosirii "acţiunilor de aur" pentru a proteja interesele naţionale.

În trecut, preşedintelui francez s-a pronunţat în favoarea acordării unor puteri mai mari Bruxellesului pentru a controla achiziţiile străine în UE, în vederea protejării sectoarelor strategice.

Conform propunerilor, Ministerul de Finanţe poate impune amenzi investitorilor care nu reuşesc să obţină aprobarea prealabilă de a achiziţiona participaţii în companiile franceze considerate de importanţă strategică. Amenzile ar putea fi de 10% din veniturile anuale ale companiilor vizate, conform unui proiect consultat de Reuters.

De asemenea, Ministerul de Finanţe ar putea suspenda drepturile de vot ale investitorilor sau numirea unui administrator special, ca parte a măsurilor de protecţie.

Înăsprirea legislaţiei vine într-un moment în care câteva firme importante, cum ar fi producătorul de trenuri Alstom şi firma de echipamente de telecomunicaţii Alcatel-Lucent şi-au schimbat proprietarii în tranzacţii considerate în detrimentul statului. Alte exemple recente sunt fuziunea dintre Technip şi firma americană FMC Technologies, precum şi sporirea influenţei chineze în Peugeot-Citroen şi Accor.

Aceste tranzacţii au provocat dezbateri intense la nivel naţional privind mijloacele pe care le are la dispoziţie Guvernul pentru a evita astfel de acorduri. În Statele Unite, Comisia pentru Investiţii Străine (CFIUS) are puteri extinse pentru a interveni şi a bloca preluările firmelor americane de către companii străine.

Deşi Macron este un fost bancher de investiţii şi avocat al comerţului liber, el şi-a arătat dorinţa de a opri achiziţiile străine când sunt în joc interesele naţionale, şi a cerut crearea unor corporaţii europene majore, fiind criticat de opoziţie că încalcă îndelungata tradiţie a protejării firmelor franceze renumite.

Propusa legislaţie anti-preluări ar urma să fie masiv sprijinită de majoritatea parlamentară şi aprobată probabil la finalului acestui an sau la începutul lui 2019, a afirmat Stanislas Guerini, un parlamentar apropiat al preşedintelui Macron.

Urgenţa adoptării unei astfel de legi vine pe fondul majorării investiţiilor străine după alegerea lui Macron. În 2017, investiţiile directe ale Chinei şi SUA au urcat cu peste 25%, conform datelor agenţiei Business France.

Printre domeniile vizate de înăsprirea legislaţiei se află: inteligenţa artificială, microcipuri, tehnologie spaţială şi stocarea datelor.

Acţiuni de aur, care acordă drepturi speciale de vot şi capacitatea de a bloca potenţiale preluări, ar putea fi distribuite companiilor în care statul deţine participaţii, dacă se consideră că există un risc la adresa intereselor naţionale.

Firmele în care banca de investiţii a statului francez (Bpifrance) deţine peste 5% vor fi de asemenea incluse - inclusiv Renault, PSA Group, Air France-KLM şi Engie.

Avocaţii intervievaţi de Reuters au lăudat "acţiunile de aur" deoarece permit Franţei să vândă o serie de participaţii la companii importante pentru a-şi reduce datoria masivă, menţinându-şi în acelaşi timp influenţa.

"Legislaţia este cuprinzătoare şi eficientă, permite statului să acopere toate tipurile de situaţii", a afirmat Pascal Bine, partener la firma de avocatură Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom.

Anul trecut, Guvernul de la Berlin a adoptat un decret care înăspreşte regulile privind investiţiile străine în companiile de importanţă strategică, pe fondul apetitului Chinei pentru companiile germane.

Noile reglementări permit Executivului să blocheze preluarea unor companii dacă există riscul ca expertiza (know-how) să ajungă peste hotare. Regulile nu au nevoie de aprobarea Parlamentului.

"Rămânem una dintre cele mai deschise economii din lume, dar trebuie, de asemenea, să veghem astfel încât condiţiile competitive să rămână juste. Datorăm acest lucru companiilor noastre. Deseori concurează cu ţări ale căror economii nu sunt la fel de deschise ca a noastră", a declarat ministrul german al Economiei, Brigitte Zypries.

Preluarea, în 2016, a producătorului german de roboţi Kuka de către firma chineză Midea a dat naştere la îngrijorări că statul chinez dobândeşte acces la tehnologii de vârf, dar, în acelaşi timp, îşi protejează propriile companii de preluarea de către companii străine.

Noile reguli stabilesc pentru prima dată criteriile pentru blocarea unei tranzacţii, care pune în pericol infrastructuri vitale, precum spitalele sau reţelele energetice. În plus, Guvernul de la Berlin vrea să aibă la dispoziţie patru luni, în loc de două în prezent, pentru a examina ofertele de preluare venite de la companii din afara Uniunii Europene.

De asemenea, Executivul de la Berlin a extins câmpul tranzacţiilor care vor fi spuse examinării sale, în special în domeniul prestatorilor de servicii sau producătorilor de software utilizate de companii care aparţin sectoarelor strategice, precum reţelele de electricitate, centralele nucleare, aprovizionarea cu apă, reţelele de telecomunicaţii, spitalele sau aeroporturile.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)