Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat 335 miliarde de euro în investiţii suplimentare în întreaga UE, din iulie 2015 şi până acum, iar Planul Juncker a avut un impact evident asupra economiei UE şi a revoluţionat modul în care este finanţată inovarea în Europa, se arată într-un comunicat de presă publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315 miliarde de euro în investiţii suplimentare în cadrul Planului de investiţii pentru Europa, aşa-numitul "Plan Juncker". Au fost aprobate 898 de operaţiuni susţinute printr-o garanţie bugetară din partea Uniunii Europene şi din resursele proprii ale Grupului BEI, operaţiuni care se preconizează că vor genera investiţii în valoare de 335 miliarde de euro în cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depăşeşte obiectivul iniţial de 315 miliarde de euro prevăzut în 2015, când a fost lansat FEIS, ceea ce ajută la compensarea deficitului de investiţii rezultat în urma crizei economice şi financiare.

CE estimează că un număr de circa 700.000 de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) vor beneficia de ameliorarea accesului la finanţare. Dat fiind succesul FEIS, Consiliul European şi Parlamentul European au convenit anul trecut să îi prelungească durata şi să îi extindă capacitatea la 500 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2020.

"Planul Juncker s-a dovedit a fi un succes. Am depăşit obiectivul iniţial de 315 miliarde de euro, iar Fondul european pentru investiţii strategice se preconizează că va genera 1,4 milioane de locuri de muncă şi că va duce la creşterea PIB-ului UE cu 1,3% până în 2020. Am finanţat proiecte care nu ar fi fost posibile fără sprijinul FEIS, şi toate acestea fără a genera noi datorii: două treimi din investiţii provin din sectorul privat. De la finanţarea formării profesionale pentru refugiaţi în Finlanda, şi până la cea a energiei din surse regenerabile în Grecia şi a agriculturii în Bulgaria, vom continua să utilizăm fondurile UE acolo unde pot ajuta cel mai mult: la catalizarea creşterii", a declarat preşedintele Jean-Claude Juncker.

La rândul său, preşedintele Grupului Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer, a afirmat: "Îmi place să spun că BEI este instituţia veştilor bune, dar chiar şi pentru standardele noastre, realizarea de astăzi este un motiv de deosebită mândrie. Am realizat ceva ce, cu trei ani în urmă, mulţi spuneau că este imposibil. Generarea de fonduri în valoare de 315 miliarde de euro în investiţii noi, suplimentare - majoritatea provenind din sectorul privat - nu a fost o sarcină uşoară. Dar am demonstrat că a fost o sarcină realizabilă, graţie excelentei colaborări dintre BEI şi Comisia Europeană, graţie ajutorului şi susţinerii Consiliului şi Parlamentului European, precum şi mulţumită experienţei, versatilităţii şi dăruirii Băncii UE. Ultimii trei ani au transformat modul în care Europa îşi finanţează priorităţile. Acum deţinem cheia unei mai bune valorificări a resurselor publice limitate în favoarea economiei Europei şi a cetăţenilor săi, prin atragerea de investiţii private. Mulţi consideră acum că Planul Juncker este un model câştigător şi că trebuie să-l folosim în continuare".

Departamentul economic al BEI şi Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei estimează că operaţiunile FEIS au sprijinit deja peste 750.000 de locuri de muncă, cifră care se preconizează că va creşte la 1,4 milioane de locuri de muncă până în 2020 în raport cu scenariul de referinţă. În plus, calculele arată că Planul Juncker a condus deja la mărirea PIB-ului UE cu 0,6% şi se estimează că va genera o creştere a PIB-ului UE cu 1,3% până în 2020. Două treimi din cele 335 miliarde de euro mobilizate provin din resurse private, ceea ce înseamnă că FEIS şi-a îndeplinit şi obiectivul de a mobiliza investiţii private.

În raport cu dimensiunile economiilor naţionale, Planul a avut cel mai mare efect în ţările cel mai puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania. Deşi impactul investiţiilor directe este deosebit de mare în aceste ţări, calculele arată că regiunile care este cel mai probabil să beneficieze de efectele pe termen lung ale acestora sunt regiunile vizate de obiectivele de coeziune, în principal statele din Europa de Est.

Planul Juncker permite Grupului BEI să finanţeze operaţiuni care sunt mai riscante decât media investiţiilor sale. Proiectele susţinute prin FEIS sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesităţi de infrastructură mai mici în funcţie de sector sau de geografie. Sprijinirea unor astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanţare, de exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii sau platforme de investiţii. Este, de asemenea, important şi faptul că Planul Juncker i-a permis BEI să aprobe un număr mai mare de proiecte decât ar fi putut s-o facă fără sprijinul garanţiei bugetare a UE, precum şi să ajungă la noi clienţi: trei din patru beneficiari ai sprijinului FEIS sunt noi pentru bancă. Acest lucru dovedeşte că Planul Juncker are o valoare adăugată reală, se arată în comunicatul CE.

Graţie sprijinului FEIS, BEI şi Fondul european de investiţii (FEI), filiala sa însărcinată cu finanţarea întreprinderilor mici, au investit în 898 de operaţiuni şi au furnizat finanţare de risc pentru 700.000 de IMM-uri dintr-o diversitate de sectoare şi din toate cele 28 de ţări ale UE. Principalele state din topul investiţiilor generate de FEIS în raportul cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Lituania, Bulgaria şi Finlanda. Operaţiunile finanţate variază de la soluţii inovatoare de asistenţă medicală în Spania, la economia circulară în Republica Cehă şi la producţia de alimente în Grecia.

Pe lângă finanţarea de proiecte inovatoare şi de tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit şi alte obiective ale UE, cum ar fi politica digitală, politica socială şi politica din domeniul transporturilor. Datorită FEIS, 15 milioane de noi gospodării au acces la bandă largă de mare viteză, au fost construite sau renovate peste 500.000 de locuinţe sociale abordabile, 30 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistenţă medicală îmbunătăţite. În pus, 95 de milioane de pasageri pe an se bucură de o infrastructură feroviară şi urbană mai bună şi au fost alimentate cu energie din surse regenerabile 7,4 milioane de gospodării.

Un alt obiectiv important al Planului Juncker este acela de a ajuta la demararea proiectelor. Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii oferă asistenţă tehnică şi consiliere pentru proiecte în curs de demarare. De la lansarea sa din 2015, Platforma de consiliere a tratat peste 770 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din toate ţările UE. Peste 50 de proiecte care au primit asistenţă din partea Platformei de consiliere au intrat în rezerva de proiecte a FEIS. Unul dintre acestea a fost un proiect de construcţie de locuinţe sociale în oraşul polonez Poznań. Proiectul, care a primit şi un împrumut de 42 de milioane de euro susţinut de FEIS, va permite construirea şi renovarea de apartamente pentru circa 3.000 de persoane.

În plus, începând din iulie 2018, pe Portalul european pentru proiecte de investiţii, un loc de întâlnire online pentru promotori şi investitori, au fost depuse peste 700 de proiecte. Până în prezent, au fost publicate aproape 400 dintre acestea, care acoperă 25 de sectoare cu potenţial economic ridicat. Potrivit unui sondaj realizat în 2017 în rândul promotorilor de pe Portalul pentru proiecte, 80% dintre proiecte au fost contactate de investitori, printre care Ecoduna în Austria, PLD Space în Spania şi Acellere în Germania. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)