Ritmul de creştere al economiei Uniunii Europene ar urma să accelereze într-o oarecare măsură în a doua jumătate a acestui an, deoarece condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se îmbunătăţesc, datoriile gospodăriilor se reduc, încrederea consumatorilor se menţine ridicată, iar politica monetară rămâne favorabilă, se arată în previziunile economice intermediare din vara anului 2018 publicate joi de Comisia Europeană.

Creşterea ar urma să-şi menţină ritmul susţinut: la 2,1% în 2018 şi la 2% în 2019, atât în UE, cât şi în zona euro, prognozează forul comunitar.

Cu toate acestea, după cinci trimestre consecutive de creştere dinamică, elanul economic al Europei s-a temperat în prima jumătate a anului 2018 şi se estimează că va cunoaşte o scădere cu 0,2 puncte procentuale atât în UE, cât şi în zona euro, în raport cu previziunile din primăvară.

"Activitatea economică europeană este în continuare intensă, creşterea preconizată a PIB-ului fiind în acest an de 2,1% pentru zona euro şi pentru UE 28. Cu toate acestea, revizuirea în sens descrescător a creşterii PIB faţă de luna mai arată că mediul extern nefavorabil, caracterizat printre altele de tensiunile comerciale crescânde cu SUA, poate afecta încrederea, punându-şi amprenta asupra creşterii economice. Riscurile externe tot mai accentuate ne reamintesc cât este de necesar să consolidăm rezilienţa economiilor noastre individuale şi a zonei euro în ansamblul său", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

În opinia lui Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, creşterea economică a Europei îşi păstrează rezilienţa, în condiţiile în care politicile monetare rămân flexibile, iar şomajul continuă să scadă.

"Uşoara revizuire în sens descrescător comparativ cu previziunile din primăvară reflectă impactul pe care îl au tensiunile comerciale şi incertitudinea politică asupra încrederii, precum şi creşterea preţurilor la energie. Previziunile noastre indică o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste reprezintă în mod clar un risc de evoluţie negativă. Războaiele comerciale nu au niciodată câştigători, ci numai victime", a adăugat el.

Elementele fundamentale rămân solide, dar creşterea economică ar urma să se diminueze, previzionează CE.

Condiţiile fundamentale pentru o creştere economică susţinută în UE şi în zona euro rămân valabile. Dinamica moderată a ratelor de creştere este, în parte, rezultatul unor factori temporari, dar este posibil ca tensiunile comerciale, creşterea preţurilor la petrol şi nesiguranţa politică din unele state membre să fi jucat, de asemenea, un anumit rol.

La nivel global, creşterea rămâne solidă, dar ratele sunt din ce în ce mai diferenţiate de la o ţară la alta şi de la o regiune la alta.

Ca urmare a creşterii preţurilor la petrol începând din primăvară, CE estimează că anul acesta inflaţia va fi în medie de 1,9% în UE şi de 1,7% în zona euro. Aceste cifre reflectă o creştere de 0,2 puncte procentuale în ambele zone faţă de previziunile din primăvară. Previziunea pentru 2019 a fost modificată cu 0,1 puncte procentuale pentru zona euro, la 1,7%, dar rămâne neschimbată, la 1,8%, pentru UE. Aceste previziuni sunt supuse unor riscuri semnificative de evoluţie negativă, avertizează CE.

Deşi recenta performanţă economică puternică s-a dovedit a fi rezilientă, previziunile rămân sensibile la riscuri semnificative de deteriorare, care au crescut începând din primăvară.

Scenariul de referinţă porneşte de la ipoteza că nu va avea loc o nouă escaladare a tensiunilor comerciale. Dacă totuşi aceste tensiuni se accentuează, ele ar afecta negativ comerţul şi investiţiile şi ar reduce bunăstarea în toate ţările implicate. Printre riscuri se numără şi volatilitatea potenţială a pieţelor financiare, legată, printre altele, de riscurile geopolitice.

Începând cu acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară şi în toamnă) şi a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară), în locul celor trei seturi de previziuni cuprinzătoare (de iarnă, primăvară şi toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012.

Previziunile intermediare examinează evoluţia anuală şi trimestrială a PIB-ului şi a inflaţiei pentru anul în curs şi pentru anul următor pentru toate statele membre şi pentru zona euro, precum şi datele consolidate la nivelul UE.

Această modificare marchează revenirea la ritmul de publicare a previziunilor adoptat anterior de Comisie şi realiniază calendarul previziunilor CE la cel al altor instituţii (de exemplu, al Băncii Centrale Europene, al Fondului Monetar Internaţional, al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)