Comisia Europeană (CE) a utilizat foarte pe larg competenţele discreţionare conferite de regulamentul privind componenta preventivă cu scopul de a reduce cerinţele de ajustare, atât prin stabilirea normelor de punere în aplicare, cât şi în cadrul deciziilor individuale, se arată într-un raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană (CCE), transmite Reuters.

CCE susţine că Executivul comunitar a aplicat reglementările fiscale cu flexibilitate excesivă, făcându-le ineficiente în reducerea datoriei statelor cu un grad ridicat de îndatorare, cum ar fi Italia, şi avertizează asupra riscului turbulenţelor, din cauza reacţiilor negative de pe pieţe.

"În opinia Curţii, combinaţia dintre actualii parametri ai matricei, devierile permise şi clauzele de flexibilitate erodează obiectivul stabilit de regulament, şi anume realizarea unei ajustări medii anuale de 0,5% din PIB de-a lungul ciclului. Acest lucru împiedică atingerea obiectivelor bugetare pe termen mediu ale statelor membre într-un interval rezonabil de timp. Deosebit de îngrijorătoare este ajustarea foarte lentă sau chiar inexistentă din mai multe state membre care înregistrează o rată ridicată a datoriei publice. Prin urmare, normele de punere în aplicare şi practicile Comisiei trebuie să fie reexaminate şi consolidate, se arată în raportul realizat de Curtea de Conturi Europeană.

Comisia Europeană şi-a utilizat pe larg competenţele discreţionare cu scopul de a reduce cerinţele de ajustare, atât la stabilirea normelor de punere în aplicare, cât şi în cadrul deciziilor individuale. Astfel, potrivit Curţii de Conturi Europene, Executivul comunitar nu a acordat importanţa necesară atingerii obiectivului principal al regulamentului privind componenta preventivă.

"Această situaţie este deosebit de îngrijorătoare în cazul mai multor state membre ale căror rate ridicate ale datoriei pot suscita preocupări ale pieţei în legătură cu sustenabilitatea finanţelor lor publice în următoarea recesiune", susţine CCE.

Pactul de stabilitate şi de creştere este un set de norme menite să garanteze faptul că statele membre ale UE urmăresc să asigure soliditatea finanţelor lor publice şi îşi coordonează politicile fiscal-bugetare, având în vedere faptul că o criză bugetară care ar afecta un stat membru poate cauza probleme pentru celelalte. Pactul are două componente: binecunoscuta "componentă corectivă" sau procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE), care se axează pe reducerea deficitelor globale sub nivelul de 3% din PIB, şi o "componentă preventivă", mai puţin cunoscută, care cere statelor membre să îşi reducă soldurile bugetare structurale (soldurile din care sunt excluse efectele legate de ciclul economic) în conformitate cu ţinte specifice fiecărei ţări, cunoscute ca "obiective bugetare pe termen mediu" (MTO).

Obiectivul principal al regulamentului privind componenta preventivă este acela de a asigura convergenţa relativ rapidă a statelor membre către aceste obiective bugetare pe termen mediu. Atingerea acestor obiective ar asigura două lucruri: că statele membre au o marjă de manevră în perioadele de recesiune şi că ratele datoriei în statele membre cu un grad ridicat de îndatorare scad în direcţia pragului stabilit în tratat. Normele de punere în aplicare şi precedentele stabilite de Comisie nu asigură însă atingerea obiectivelor bugetare pe termen mediu într-un interval de timp rezonabil, nici măcar în prezenţa unei conjuncturi economice normale, se arată în raportul realizat de Curtea de Conturi Europeană.

"Dispoziţiile în materie de flexibilitate introduse de Comisie nu sunt limitate în timp la perioada de criză şi, de fapt, au mers prea departe în practică. În consecinţă, în perioada de redresare şi de expansiune înregistrată (2014 - 2018), soldurile structurale ale mai multor state membre cu un grad ridicat de îndatorare fie s-au îndepărtat de obiectivele lor bugetare pe termen mediu, fie s-au îndreptat către acestea într-un ritm lent, astfel încât o ameliorare substanţială înaintea următoarei recesiuni este departe de a fi garantată", a declarat Neven Mates, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de acest raport.

În replică, Executivul comunitar susţine că "nu este în nici un caz de acord" cu concluzia raportului că ar fi redus cerinţele de ajustare şi apreciază că şi-a exercitat prerogativele respectând deplin cadrul legal al UE.

Luna trecută, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care stabileşte că, din nou, România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. A fost emisă o nouă recomandare, a treia adresată României din 2017, în temeiul "procedurii de abatere semnificativă" a Uniunii Europene.

De asemenea, Consiliul a emis Ungariei o recomandare de măsuri pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă.

Ambele ţări sunt responsabile pentru deviaţii semnificative de la obiectivele lor bugetare pe termen mediu (MTO), după cum s-a convenit conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, cadrul de reglementare fiscală al UE, se arată în comunicat.

Obiectivul bugetar pe termen mediu şi procedura de abatere semnificativă fac parte din latura preventivă a Pactului de Creştere şi Stabilitate. Latura preventivă se concentrează pe echilibrele structurale şi, prin urmare, izolează impactul acţiunilor guvernamentale discreţionare şi cheltuielile cu plăţile dobânzilor.

România a fost supusă din iunie 2017 procedurii de abatere semnificativă, după o deteriorare semnificativă a echilibrului său structural în 2016 şi o deteriorare suplimentară în 2017.

În decembrie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă.

Consiliul a cerut măsuri pentru asigurarea unei creşteri nominale a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu mai mare de 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de cel puţin 0,8% din PIB.

Conform datelor Comisiei Europene, plafonul stabilit de Consiliu a fost mult depăşit, echilibrul structural s-a deteriorat la minus 3,3% din PIB, ambii indicatori confirmând o abatere bugetară semnificativă, se arată în comunicat.

Consiliul recomandă României să adopte măsuri pentru a se asigura că în 2018 creşterea nominală a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu va depăşi 3,3% şi în 2019 nu va depăşi 5,1%, reprezentând o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB în ambii ani. Aceste măsuri vor pune România pe o cale adecvată spre îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul recomandă ca orice câştiguri neaşteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătăţire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale.

Consiliul a stabilit un termen limită - 15 octombrie 2018 - pentru ca România să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)