China îşi continuă ofensiva diplomatică în ţările Europei Centrale şi de Est, cu ocazia summitului care are loc sâmbătă în Bulgaria, nouă etapă a desfăşurării de infrastructuri chineze în această regiune, unde unii văd în China o concurentă a Uniunii Europene, notează AFP într-un comentariu.

Cu toate acestea, contextul s-a modificat după ultima reuniune în acest format, denumit 16+1, desfăşurată la sfârşitul lui 2017 la Budapesta: China şi SUA s-au angajat în "cel mai mare război comercial" din istorie prin intrarea în vigoare, vineri, a taxelor vamale americane impuse asupra produselor chineze, în valoare de zeci de miliarde de dolari, şi anunţarea unei riposte simetrice din partea Chinei.

Prin urmare, Beijingul nu doreşte să deschidă un alt front cu UE şi premierul chinez Li Keqiang va adopta o atitudine curtenitoare la summitul din Sofia, opinează Francois Godement, şeful programului UE-China al European Council on Foreign Relations (ECFR).

China ştie că Bruxellesul vede uneori cu ochi răi dorinţa sa de a-şi întări prezenţa economică în vastul spaţiu mergând de la ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) până în fosta Iugoslavie (Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia), trecând prin grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi alte ţări din Balcani (Albania, Bulgaria şi România).

Astfel se explică declaraţiile liniştitoare ale lui Li făcute vineri, la Sofia, în timpul întrevederii sale cu omologul bulgar Boiko Borisov. "Unii ar putea spune că această cooperare 16+1 poate diviza Europa, însă nu este adevărat. Cooperarea 16+1 nu este în niciun caz o platformă geopolitică", a subliniat premierul chinez.

Potrivit lui Li, "China susţine integrarea europeană şi unitatea UE (...), forţă importantă pentru prosperitatea globală şi pace", "care susţine multilateralismul", a adăugat el.

China a devenit "extrem de politicoasă şi amabilă faţă de UE în ultimele luni", mai notează Godement.

Însă, fără a renunţa la ambiţiile sale în Estul şi Sudul Europei. În cadrul summitului de la Sofia, Li Keqiang a anunţat deschiderea unei linii de creditare de aproape 3 miliarde de euro pentru proiecte în ţările Europei Centrale şi de Est. Construcţii de autostrăzi, de parcuri industriale, de centrale electrice, de reţele de fibră optică şi multe alte şantiere se înscriu în cadrul "noului Drum al Mătăsii", imaginat de Beijing pentru a facilita transportul rapid de mărfuri între Europa şi Extremul Orient.

Proiectul cel mai simbolic este construcţia unei linii de tren de înaltă viteză între Atena şi Budapesta, care să treacă prin Macedonia şi Belgrad şi care ar deschide un coridor între Marea Egee şi inima Europei.

Cu toate acestea, de la promisiune până la realizare mai este un pas, iar "ţările din Europa de Est sunt dezamăgite de nivelul actual de investiţii chineze", subliniază Godement, care constată de asemenea "o lipsă de interes pentru împrumuturile" chineze.

Investiţiile chineze nu constituie decât 3% din investiţiile totale în Europa Centrală şi de Est, dezvăluie un raport al ECFR. În schimb, faptul că Beijingul se întâlneşte separat cu ţări din Europa Centrală şi de Est, dintre care 11 sunt membri ai UE, cu zece zile înaintea unui important summit sino-european care va avea loc în capitala Chinei, nu este deloc lipsit de importanţă.

"China foloseşte formatul 16+1 pentru a încerca să divizeze Europa", estimează Francois Godement, citat de AFP.AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Andreea Lăzăroiu)