Companiile germane sunt atât de disperate să atragă noi lucrători încât oferă tot felul de beneficii precum vacanţe lungi, programe reduse de lucru şi ture flexibile, chiar dacă germanii lucrează deja mai puţine ore decât în alte ţări din lumea dezvoltată, transmite Reuters.

Anul trecut, operatorul feroviar Deutsche Bahn, unul din cei mai mari angajatori din Germania, a oferit personalului la alegere, un număr suplimentar de şase zile de concediu, o majorare salarială de 2,6% sau reducerea programului de lucru săptămânal cu o oră. Din cei aproximativ 137.000 de angajaţi Deutsche Bahn cărora li s-a oferit această alegere, 58% au optat pentru mai multe zile de concediu, dincolo de cele 28-30 de zile de care beneficiază deja, 40% au optat pentru majorarea salariului şi doar 2% au preferat să muncească 38 de ore pe săptămână în loc de 39 de ore în prezent.

"În Germania, subiectul schimbărilor demografice este o problemă importantă. Ne confruntăm cu o provocare importantă în atragerea de angajaţi şi fidelizarea lor. Trebuie să ne gândi la ce vor angajaţii", a declarat directorul de resurse umane de la Deutsche Bahn, Sigrid Heudorf.

Opţiunea pentru mai multe zile de concediu s-a manifestat mai ales în rândul femeilor, care reprezintă 23% din personalul Deutsche Bahn, în creştere faţă de 22% în 2012, estimările arătând ca până în 2020 acest procent va ajunge la 25%.

Potrivit cifrelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), germanii muncesc mai puţine ore decât majoritatea muncitorilor din ţările dezvoltate, doar 1.363 de ore în anul 2016, în scădere faţă de 1.452 de ore în 2000. Comparativ, media în rândul celor 35 de state membre OECD este de 1.763 de ore de muncă pe an, în condiţiile în care americanii ajung la 1.783 de ore de muncă pe an iar pe primul loc sunt muncitorii mexicani cu 2.255 de ore pe an.

O relansare economică susţinută, combinată cu un deficit de persoane apte de muncă, a făcut firmele germane mai îngrijorate decât colegele lor din alte mari economii în atragerea de angajaţi, potrivit firmei de recrutare ManpowerGroup. Peste jumătate din angajatorii germani se chinuie să facă angajări, faţă de o medie globală de 45%, iar în rândul marilor firme 82% susţin că au dificultăţi în face angajări.

După o serie de greve, confederaţia sindicală IG Metall, care reprezintă aproximativ 3,9 milioane muncitori, a convenit în acest an un acord colectiv de muncă care permite membrilor de sindicat să îşi reducă săptămâna de lucru la 28 de ore timp de doi ani pentru a putea avea grijă de copii şi alte rude. De asemenea, grupul de telefonie Deutsche Telekom a acceptat în luna aprilie să ofere angajaţilor de la principalele sale divizii din Germania 14 zile suplimentare de concediu în locul unei reduceri cu două ore a programului săptămânal de lucru până la 36 de ore.

Între timp însă, locurile de muncă vacante în Germania au crescut cu 128.000 în 2017 până la 1,18 milioane de posturi în ultimul trimestru al anului trecut.

Numai Deutsche Bahn trebuie să angajeze 19.000 de muncitori în acest an pentru a-i înlocui pe cei din generaţia baby boomers care ies la pensie. Aceasta după ce în ultimii cinci ani a angajat peste 60.000 de noi muncitori. Iar acest program de recrutări nu se va opri în viitorul apropiat având în vedere că 44% din angajaţii companiei de căi ferate germane au o vârstă de peste 50 de ani iar 28% au peste 55 de ani.

Deutsche Bahn a pus la punct o platformă digitală care permite angajaţilor să facă schimb de ture între ei. În plus, angajaţii pot deschide "conturi de timp" pentru a economisi concediile anuale neutilizate şi orele de muncă suplimentare pentru concedii sau perioade de muncă part-time în viitor.

"Nimeni nu credea că o astfel de flexibilitate este posibilă la Deutsche Bahn", subliniază Heudorf.

În timp ce trenurile trebuie să ruleze la timp, orarele de muncă flexibile sunt pe placul părinţilor care vor să îşi ia copiii de la şcoală sau angajaţilor care fac naveta şi vor să lucreze mai mult în primele patru zile ale săptămânii în schimbul unui weekend prelungit. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)