Guvernele din zona euro au reuşit joi noaptea, după peste şase ore de negocieri, să ajungă la un acord îndelung aşteptat pentru reducerea datoriei Greciei, într-un moment în care Atena se pregăteşte să încheie în 20 august al treilea program de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro, informează publicaţia britanică Financial Times (FT).

Acordul prevede prelungirea cu zece ani a scadenţei unor împrumuturi de 96 de miliarde de euro din programul de asistenţă financiară (aproximativ 40% din totalul pe care Grecia trebuie să-l plătească în următoarele decenii zonei euro). Maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033. De asemenea, va fi majorată ultima tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca ţara să-şi construiască rezerve de numerar necesare în următoarele luni.

La reuniunea de la Luxemburg, oficialii zonei euro au salutat "acordul istoric", după opt ani în care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în faliment şi a suferit cea mai gravă recesiune a oricărei economii europene din timpurile moderne.

"Este un moment excepţional. Criza elenă se încheie în această noapte la Luxemburg", a afirmat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

Acordul era vital pentru a reasigura investitorii că datoria Greciei este sustenabilă, înainte ca Atena să revină pe pieţe pentru a-şi finanţa cheltuielile.

"Grecia a trecut în altă etapă. Toţi am făcut eforturi deosebite pentru a finaliza cu încredere al treilea program de asistenţă financiară", a afirmat ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos.

Germania a fost reticentă în privinţa majorării ultimei tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia dar în final a acceptat creşterea sumei de la 11,7 la 15 miliarde de euro, astfel încât Atena va rămâne cu rezerve de numerar în valoare de 24,1 miliarde de euro, suficiente pentru ca ţara să nu acceseze pieţele cel puţin în următoarele 22 de luni.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat acordul, dar a afirmat că "încă are unele rezerve" privind sustenabilitatea datoriei pe termen lung a Greciei.

Conform acordului, Grecia va trebui să menţină un excedent bugetar primar, care exclude plata datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022, ţinta fiind ca excedentul să rămână la 2,2% din PIB până în 2060.

Datoria publică a Greciei, ţară care a beneficiat de trei programe de asistenţă în ultimii opt ani, este de aproximativ 180% din PIB, iar atât autorităţile de la Atena cât şi instituţiile creditoare consideră că este necesară o restructurare pentru a o face sustenabilă în viitor, o iniţiativă la care s-a opus până acum Germania. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)