Pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană (CE) propune modernizarea şi simplificarea politicii agricole comune (PAC), se arată într-un comunicat al forului comunitar.

Graţie acestor propuneri totalizând un buget de 365 de miliarde de euro, PAC rămâne o politică pregătită să facă faţă viitorului, care continuă să sprijine fermierii şi comunităţile rurale, este lider al dezvoltării durabile a agriculturii UE şi reflectă ambiţia UE legată de grija pentru mediu şi acţiunile climatice. Propunerile acordă statelor membre mai multă flexibilitate şi responsabilitate în alegerea modului şi a domeniilor în care să investească finanţarea PAC care le revine, în scopul de a îndeplini obiectivele ambiţioase stabilite la nivelul UE pentru a avea un sector agricol inteligent, rezilient, sustenabil şi competitiv, asigurând, totodată, un sprijin echitabil şi mai bine direcţionat pentru venitul fermierilor.

Jyrki Katainen, vicepreşedinte pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate a declarat: "Politica agricolă comună este una dintre politicile noastre de bază şi influenţează viaţa tuturor europenilor. Aceste propuneri solide vor contribui la competitivitatea sectorului agricol, consolidându-i, în acelaşi timp, sustenabilitatea. Prin noul model de performanţă conferim un grad mai ridicat de subsidiaritate statelor membre, în scopul de a spori eficacitatea politicii şi a-i monitoriza mai bine rezultatele".

La rândul său, Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a afirmat: "Propunerile reprezintă concretizarea angajamentelor Comisiei de a moderniza şi a simplifica politica agricolă comună, de a aplica principiul unei adevărate subsidiarităţi în privinţa statelor membre şi de a garanta un sector agricol mai rezilient în Europa".

Printre propunerile Comisiei pentru modernizarea şi simplificarea PAC se află un nou mod de lucru: statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte modul de a utiliza alocările lor din finanţare, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor şi ale comunităţilor rurale mai extinse. Statele membre vor avea şi posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plăţile directe şi dezvoltarea rurală şi invers, cu scopul de a se asigura că priorităţile şi măsurile lor pot fi finanţate.

Condiţiile de concurenţă echitabile între statele membre vor fi asigurate prin următoarele acţiuni: planuri strategice care vizează întreaga perioadă, stabilind modul în care fiecare stat membru intenţionează să realizeze cele nouă obiective economice, de mediu şi sociale de la nivelul UE, recurgând atât la plăţile directe, cât şi la dezvoltarea rurală. Comisia va aproba fiecare plan pentru a garanta coerenţa şi protecţia pieţii unice şi va urmări îndeaproape performanţele fiecărei ţări şi progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor convenite.

De asemenea, va exista mai multă echitate printr-o mai bună direcţionare a sprijinului: plăţile directe vor constitui în continuare o parte esenţială a politicii, asigurând stabilitate şi previzibilitate pentru fermieri. Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici şi medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, şi ajutorului acordat tinerilor fermieri. Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obţine o distribuire mai echitabilă a plăţilor directe între statele membre prin convergenţa externă.

În plus, plăţile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro şi plafonate pentru plăţi peste 100.000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate şi costurile cu forţa de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăţilor.

Fermele mici şi medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.

Ţările vor trebui să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală şi diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri şi la transferul acestora.

Comisia Europeană are ambiţii majore legate de acţiunile vizând mediul: schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele şi peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse la nivelul întregii UE. Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja condiţionat de aplicarea unor practici favorabile mediului şi climei, iar noua PAC le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiţie atât prin măsuri obligatorii, cât şi prin măsuri bazate pe stimulente.

Astfel, plăţile directe vor fi condiţionate de cerinţe mai stricte privind mediul şi clima. Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziţie scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerinţele obligatorii şi care să fie finanţate cu o parte din alocările lor naţionale destinate plăţilor directe.

Un procent de cel puţin 30 % din fiecare alocare naţională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu şi climă, precizează Comisia Europeană.

Se preconizează că 40% din bugetul general al PAC va contribui la acţiuni climatice.

Pe lângă posibilitatea de a transfera 15% între piloni, statele membre vor dispune şi de posibilitatea de a transfera încă 15% de la pilonul 1 la pilonul 2 pentru cheltuieli cu măsurile legate de climă şi mediu (fără cofinanţare naţională).

De asemenea, obiectivul CE îl reprezintă o mai bună utilizare a cunoştinţelor şi inovării: PAC modernizată va profita de avantajele oferite de toate tehnologiile de ultimă oră şi de cele mai recente inovaţii, ajutându-i astfel atât pe fermieri în munca lor, cât şi administraţiile publice, în special prin: rezervarea unui buget de 10 miliarde de euro din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare şi inovare în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale şi al bioeconomiei; încurajarea statelor membre să utilizeze volume mari de date şi tehnologii noi pentru controale şi monitorizare, intensificarea digitalizării vieţii rurale, de exemplu prin extinderea accesului la banda largă în regiunile rurale, care va ameliora calitatea vieţii în zonele respective şi va contribui şi mai mult la competitivitatea producţiei agricole europene.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Irina Giurgiu)