Direcţia Generală Politică Regională din cadrul Comisiei Europene (CE) intenţionează să aloce peste 103 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene către patru state membre afectate de dezastre naturale în 2017, a anunţat, pe 15 februarie, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, informează New Europe.

"În Portugalia, Spania, Grecia şi Franţa, UE nu lasă pe nimeni singur în faţa tragediei. Încă o dată, Fondul de Solidaritate al Uniunii arată sprijinul statornic al UE pentru lucrările de reconstrucţie în urma dezastrelor naturale şi pentru a ajuta la reconstruirea vieţilor oamenilor", a afirmat Corina Creţu.

Declaraţia acesteia vine după ce, pe 14 februarie, Comisia Europeană a cerut statelor blocului comunitar să-şi sporească angajamentele financiare pentru a acoperi golul lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, revizuindu-şi în creştere ultima solicitare privind contribuţiile naţionale la bugetul UE, el avertizând că, în caz contrar, va fi nevoie de reduceri la capitolele care au nevoie de finanţări substanţiale, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună.

Conform comisarului european pentru politică regională, sugestiile făcute de Oettinger nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene, ci mai degrabă idei care sunt dezbătute cu câteva ocazii, după lansarea Cărţii Albe privind bugetul Comisiei Europene.

"Există o gamă de opţiuni concrete şi există consecinţe", a avertizat Creţu, care a declarat că rămâne optimistă că liderii "vor vedea realitatea şi se vor gândi la posibilitatea majorării contribuţiei lor la bugetul UE".

Creţu a indicat că, în prezent, la CE este "o dezbatere internă" privind cadrul general şi ţintele bugetului, dar a sprijinit rapid ideea că UE trebuie să se adreseze noilor realităţi, când vine vorba de temerile cetăţenilor privind securitatea, cooperarea transfrontalieră şi apărarea.

Banii din Fondul de Solidaritate sunt alocaţi pentru "eforturile de reconstrucţie şi pentru a acoperi o parte din costurile serviciilor de urgenţă, cazare temporară, operaţiuni de curăţare şi protejare a patrimoniului cultural, în scopul de a atenua povara financiară îndurată de autorităţile naţionale", conform Comisiei Europene.

Creţu a indicat că întâlnirea liderilor UE din 23 februarie este o dată cheie pentru ca CE "să dea europenilor ceea ce îşi doresc pentru viitor".

Oficialul născut în România a susţinut cu fermitate politica de coeziune, spunând că rezultatele tangibile din fiecare regiune a UE nu pot fi ignorate şi sunt în linie cu valorile de bază ale blocului comunitar, conform cărora UE "începe cu necesităţile fiecărui cetăţean european".

Creţu a susţinut poziţia lui Oettinger privind bugetul, declarând că Parlamentul şi Consiliul European trebuie să finalizeze discuţiile la timp pentru a evita tipul de întârzieri care au dus aproape la o criză, în cadrul precedentei runde de negocieri pentru bugetul din perioada 2014-2020.

Principala sursă de venituri a bugetului comunitar constă în sumele plătite de statele membre, respectiv un procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în martie 2019, Marea Britanie - contributor net la bugetul UE - a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Apoi, Brexitul va lăsa în bugetul comunitar un gol financiar pe care Oettinger l-a evaluat în declaraţia dată miercuri la 15 miliarde de euro pe an.

El a propus anterior ca în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile de la circa 1% din PIB până la 1,1% din PIB pentru a acoperi o parte din golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice, în paralel cu realizarea de economii.

Într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul Gunther Oettinger a anunţat că Executivul comunitar examinează posibilitatea de a solicita creşterea contribuţiilor naţionale până la circa 1,2% din PIB pentru a putea planifica politici comunitare cu ''valoare adăugată'', politici pe care le va detalia într-o comunicare ce va fi prezentată pe data de 2 mai.

Perspectiva diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care Executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Austria şi Olanda, au anunţat că refuză să-şi majoreze contribuţiile.

Toate aceste idei se regăsesc în diferitele opţiuni pe care liderii europeni le vor discuta pe 23 februarie, înainte de prezentarea pe 2 mai a propunerii definitive a Executivului comunitar, Comisia Europeană sperând astfel că până la sfârşitul acelei luni să obţină acordul guvernelor naţionale privind viitorul cadru financiar multianual al UE. AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)