Polonia vrea să spună adio gazului rusesc după 2022
Polonia, ţară care depinde de grupul rus Gazprom pentru două treimi din necesarul său de gaze naturale, a făcut din diversificarea livrărilor un obiectiv strategic prin finalizarea unei conducte care să îi ofere accesul la gazul norvegian, după ce în 2016 a finalizat un terminal pentru importul de gaze naturale lichefiate, informează Bloomberg.
"Nu ne diversificăm livrările pentru a putea continua cu Rusia. Este o chestiune de securitate, iar Baltic Pipe nu face parte din negocierile cu Gazprom", a declarat Piotr Naimski, secretar de stat responsabil cu infrastructura energetică.
La venirea sa la putere în anul 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a anunţat că nu va reînnoi contractul de aprovizionare pe termen lung cu Gazprom care expiră în 2022. Pentru a putea face acest lucru, compania de distribuţie controlată de statul polonez PGNiG SA a fost nevoită să relanseze un proiect privind construirea unui gazoduct care să facă legătura cu Polonia, proiect menţionat prima dată în urmă cu 20 de ani. Proiectul Baltic Pipe ar urma să fie finalizat în luna octombrie 2022.
"Dacă am vrea să prelungim contractul cu Gazprom, ar trebui să demarăm negocierile în luna decembrie 2019, însă, la acel moment, vom fi siguri că Baltic Pipe va fi construit, astfel încât suntem într-o poziţie confortabilă. În acelaşi timp, Polonia este pregătită pentru a face faţă oricărui risc de aprovizionare în perioada de tranziţie", a explicat Naimski.
În prezent, PGNiG primeşte 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la Gazprom, ceea ce acoperă 63% din necesarul de consum. Restul este asigurat din producţia internă (aproximativ 26%) şi importurile de LNG (11%).
Planurile autorităţilor poloneze vizează dublarea achiziţiilor de LNG din Qatar până la trei miliarde metri cubi în 2018 şi semnarea unui contract pe termen mediu pentru a putea importa gaze lichefiate din SUA. În aceste condiţii, capacitatea terminalului polonez de gaze lichefiate ar urma să se majoreze cu 50%, până la 7,3 miliarde de metri cubi pe an, după 2020. În paralel, compania poloneză PGNiG s-a angajat să asigure tranzitul a 8,78 miliarde metri cubi de gaze pe an via Baltic Pipe atunci când acest gazoduct va deveni operaţional.
De asemenea, Polonia extrage anual din surse interne peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale şi pentru a putea exporta surplusul ar putea fi nevoită ca, după 2022, să construiască conducte de interconectare cu ţările vecine, inclusiv Slovacia, Lituania, Cehia şi Ucraina.
"Interconectorul cu Slovacia este crucial, pentru că ne oferă acces, via Ungaria, la alte ţări. Vom putea furniza până la cinci miliarde de metri cubi către acea regiune, iar pentru unele state este vorba de o cantitate similară cu necesarul anual", a adăugat Naimski.
Pe lângă decizia de a nu prelungi contractul cu Gazprom, autorităţile de la Varşovia se opun şi planurilor companiei ruseşti de a construi o nouă conductă prin Marea Baltică, denumită Nord Stream 2. Polonia susţine că acest proiect face ţări precum Ucraina mai vulnerabile dacă Rusia va decide să pună capăt livrărilor de gaze spre Occident via ţările de tranzit cum ar fi Ucraina sau Belarus. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Reuters: Fostul guvernator al băncii centrale, Pablo Hernandez de Cos, nominalizat de Spania la conducerea Băncii Centrale Europene
Guvernul spaniol a anunțat vineri că l-a propus pe fostul guvernator al băncii centrale, Pablo Hernandez de Cos, drept candidat pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), conform unei scrisori consultate de Reuters. 'Sunt încrezător că Pablo ar arăta aceeași mână sigură și aceeași
SUA: Rata șomajului a scăzut la 4,1% în octombrie
Economia americană a majorat neașteptat numărul locurilor de muncă create în octombrie, în timp ce rata șomajului a scăzut la 4,1%, reducând șansele unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a SUA (Fed), transmit AP și Reuters. Departamentul Muncii a informat vineri că luna trecută numărul locurilor de muncă create de către
Franța: Ministerul Agriculturii a revizuit în creștere previziunile privind producția de vin în 2026
Ministerul Agriculturii din Franța a revizuit în creștere estimările privind producția de vin a țării din 2026, pe fondul randamentelor peste așteptări din unele regiuni majore, deși se mențin problemele legate de recoltă, în urma reducerii suprafețelor podgoriilor, a secetei severe și a căldurii extreme, transmite Reuters. Valul de căldură de la f
Eurostat: Bulgaria, Grecia, Ungaria și România au avut cele mai mici salarii medii anuale ajustate din UE, în 2025
Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din Uniunea Europeană a fost anul trecut de 41.500 euro, reflectând o creștere de 4,3% față de nivelul din 2024, de 39.800 euro, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statisti
Eurostat: România, printre țările UE cele mai scăzute cheltuieli cu protecția socială ca procent din PIB, în 2025
Cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au ajuns anul trecut la 5.183 miliarde de euro, în creștere cu 4,9% comparativ cu 2024, potrivit datelor publicate vineri de de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Eurostat: Germania și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în septembrie
Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 0,6% în Uniunea Europeană și cu 0,7% în zona euro, în septembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în ambele zone, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În rândul statelor
Tesla ar putea renunța anul viitor la producția Cybertruck în Texas
Tesla intenționează să renunțe până la mijlocul anului viitor la producerea camionetei Cybertruck la uzina din Texas, SUA, pentru a se concentra pe majorarea producției Cybercab-ului, un vehicul fără pedale sau volan conceput special pentru servicii de taxi fără șofer, a anunțat vineri șeful directorul general Elon Musk, într-o postare pe platforma X, tra
Europa: Industria solicită modificarea reformei schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru evitarea închiderii fabricilor
Peste 100 de mari companii europene au avertizat că propusele reforme ale schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar putea majora semnificativ costurile pentru industriile mari consumatoare de energie înainte ca ele să aibă resursele necesare pentru decarbonizare, ceea ce amenință investițiile și producția pe continent, transmite Reuters.
China a prelungit până în 2031 taxele vamale pentru alcoolul propilic din SUA, folosit la baterii
Ministerul Comerțului din China a anunțat că va prelungi timp de cinci ani, până în noiembrie 2031, tarifele aplicate importurilor din Statele Unite de alcool propilic - cunoscut și ca n-propanol -, o substanță chimică esențială pentru ambalaje alimentare sau baterii de litiu, relatează vineri EFE. Într-un comunicat publicat
BTA: 26 de companii bulgare, printre cele mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (Coface)
Un total de 26 de companii bulgare sunt printre cele mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (CEE) în 2025, plasând Bulgaria pe locul cinci în regiune după numărul de companii incluse în clasament, conform celei de-a 18-a ediții a studiului CEE Top 500, realizat de societatea de asigurări de credite Coface. Principalele concluzii ale raportului au
Aurul revine peste pragul de 4.100 de dolari după alegerile din SUA (analiză)
Aurul revine peste pragul de 4.100 de dolari după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, în condițiile în care băncile centrale continuă să își majoreze rezervele, iar cererea pentru metalul galben a ajuns la 3.881 de tone în primele nouă luni ale anului, aproape de nivelul record din aceeași perioadă din 2025, arată o analiză de specialitate,
China solicită UE evaluarea impactului noilor taxe privind coletele cu valori mici
Ministerul Comerțului din China a anunțat joi că este foarte preocupat de noile măsuri ale Uniunii Europene privind coletele cu valori mici importate și a cerut blocului comunitar o evaluare atentă a impactului lor, transmite Reuters. Comerțul electronic transfrontalier oferă consumatorilor și companiilor mai multe alegeri, a precizat Minister
Platforma europeană de proiectare a cipurilor va mobiliza investiții de 525 de milioane euro (Comisia Europeană)
Platforma europeană de proiectare a cipurilor - eurocdp.eu - va mobiliza investiții în valoare de 525 de milioane euro pentru a stimula o nouă generație de întreprinderi europene de proiectare a cipurilor, a anunțat Comisia Europeană. Proiectul, o inițiativă-cheie în temeiul Actului UE privind cipurile, a fost lansat miercuri
Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale, în septembrie
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut în septembrie cu 2,6% în Uniunea Europeană și cu 2,5% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, când avansul a fost de 1,9%, respectiv 2%, iar Bulgaria, Lituania, Grecia, Spania, Danemarca, Italia, Suedia, România și Croația au înregistrat cele mai mari creșteri ale
Grupul bancar german Commerzbank este 'convins' de valoarea acordului cu UniCredit
Grupul bancar german Commerzbank AG, aproape de a fi preluat de banca italiană UniCredit SpA, a anunțat joi că este 'convins' că un acord între cele două instituții financiare ar putea crea valoare, transmit DPA și Reuters. Declarația șefului Commerzbank, Bettina Orlopp, a fost făcută după ce creditorul a raportat un avans de 45%