Din motive politice, Comisia Europeană nu utilizează în mod eficient o procedură destinată să furnizeze din timp avertizări cu privire viitoarele crize economice, a apreciat marţi Curtea de Conturi Europeană (CCE), transmite Reuters.

Executivul comunitar nu a demarat niciodată o acţiune disciplinară împotriva unui stat membru pentru că a permis creşterea dezechilibrelor economice, chiar dacă are dreptul de a face acest lucru, susţine Curtea de Conturi Europeană într-un raport cu privire la Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP), care este supervizată de Comisia Europeană.

"Comisia Europeană nu implementează Procedura de dezechilibru macroeconomic (MIP) într-un mod care să asigure o prevenţie şi o corectare efectivă a dezechilibrelor", se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi Europene.

Procedura de dezechilibru macroeconomic, introdusă în 2011 în momentul de apogeu al crizei datoriilor suverane din zona euro, este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic şi corectarea lor. Dacă o ţară membră ignoră recomandările Comisiei privind corectarea dezechilibrelor riscă, în teorie, să fie amendată cu 0,1% din Produsul său Intern Brut.

Însă, chiar dacă unele state membre au înregistrat timp de mai mulţi ani dezechilibre excesive, Comisia nici măcar nu a demarat o procedură disciplinară, subliniază Curtea de Conturi Europeană.

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, Franţa, Italia, Portugalia, Croaţia, Cipru şi Bulgaria au înregistrat "dezechilibre excesive" în 2016 şi 2017.

"Non-activarea sistematică a procedurii de dezechilibru excesiv a redus credibilitatea şi eficienţa MIP", a declarat Neven Mates, de la Curtea de Conturi Europeană.

Auditorii subliniază că, deşi Comisia a identificat dezechilibrele pe baza unor criterii tehnice clare, nu a oferit o evaluare adecvată a gravităţii dezechilibrelor. În plus, potrivit auditorilor, criteriile pe baza cărora Comisia a luat deciziile finale nu au fost transparente. "Dovezile sugerează că lipseşte un proces formal de adoptare a deciziilor la nivel politic", concluzionează raportul Curţii de Conturi Europene.

În replică, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Executivul comunitar a luat notă de raportul Curţii de Conturi Europene, urmând ca acesta să fie discutat la următoarea reuniune a colegiului comisarilor europeni cu Curtea de Conturi Europeană, reuniune care va avea loc în data de 5 februarie.

În ceea ce priveşte România, la începutul lunii decembrie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. A fost emisă o nouă recomandare, prin care s-a revizuit recomandarea adresată anterior României de către UE, în temeiul "procedurii de abatere semnificativă". Oficialii UE consideră că "România este responsabilă pentru o abatere semnificativă de la traiectoria stabilită pentru ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu". Consiliul a stabilit un termen limită - 15 aprilie 2018 - pentru ca România să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)