Economia britanică suferă deja în urma votului din iunie 2016 pentru ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit), a avertizat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, transmite Reuters.

Înaintea referendumului din iunie 2016, Lagarde declara că Brexitul va avea consecinţe "destul de dure până la foarte, foarte dure" pentru Marea Britanie, ceea ce i-a înfuriat pe susţinătorii ieşirii ţării din UE, care considerau că FMI îşi depăşeşte limitele expertizei sale.

Vorbind la Londra, la prezentarea raportului privind performanţele economiei britanice de la votul Brexit, Lagarde a afirmat că avansul PIB-ului "a fost destul de dezamăgitor" comparativ cu evoluţia solidă pe plan global.

"Economia britanică pierde deja, ca rezultat al deciziei din iunie 2016, confirmând avertismentele noastre din mai 2016. Nu sunt cuvintele unor experţi - evoluţia economiei demonstrează asta", a declarat şeful FMI, la o conferinţă de presă susţinută alături de ministrul de Finanţe, Philip Hammond.

FMI se aşteaptă la o creştere a PIB-ului Regatului Unit de aproximativ 1,5% în 2018, în linie cu prognozele precedente, după un avans de 1,6% în 2017, mai lent decât în multe economii avansate. Previziunile pe 2018 iau în calcul estimarea că negocierile privind Brexitul vor continua să înregistreze progrese.

Economia britanică ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2017 şi de 1,4% în 2018, faţă de un avans previzionat în martie de 2% şi, respectiv, de 1,6%, a anunţat luna trecută ministrul de Finanţe, Philip Hammond, citând datele Oficiului pentru Responsabilitate Bugetară (OBR).

A cincea economie mondială va creşte cu 1,3% în 2019 şi în 2020 (de la 1,7% şi, respectiv, 1,9% estimat anterior), urmând să ajungă la 1,5% în 2021 şi 1,6% în 2022.

PIB-ul Regatului Unit a avut o creştere mai lentă decât a oricărei economii dezvoltate, parţial din cauza deprecierii lirei sterline, în urma votului din iunie 2016 pentru ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit). Deprecierea a majorat inflaţia şi a afectat ritmul de creştere al salariilor şi puterea de cumpărare.

Şi datoria Marii Britanii a continuat să crească, ajungând la aproximativ 80% din PIB, dublu faţă de nivelul înregistrat înaintea crizei financiare globale, chiar dacă deficitul s-a redus în ultimii ani. Philip Hammond s-a angajat recent să reducă deficitul sub 2% până în 2020 - 2021.

Anul viitor, deficitul Marii Britanii ar urma să scadă la 1,9%, de la 2,4% previzionat pentru 2017. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică)