O sumă de 278 de miliarde de euro a intrat deja în economia reală a Europei prin intermediul fondurilor structurale şi de investiţii europene, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE) publicat joi, care evidenţiază realizările celor cinci fonduri ale UE de la începutul perioadei de finanţare, în condiţiile în care punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020 a atins în prezent 'viteza de croazieră', se arată într-un comunicat al forului comunitar.

Până în octombrie 2017, aproape jumătate din bugetul pentru perioada 2014-2020 al fondurilor structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) era angajat pentru proiecte concrete. Până la sfârşitul anului 2016, aproape 793.500 de întreprinderi au primit sprijin din partea fondurilor, ceea ce a condus la crearea de aproximativ 154.000 de noi locuri de muncă.

7,8 milioane de persoane au beneficiat deja de asistenţă pentru a-şi găsi un loc de muncă sau pentru a-şi dezvolta competenţele şi a fost îmbunătăţită biodiversitatea a 23,5 milioane de hectare de terenuri agricole. În total, până la sfârşitul anului 2016 fuseseră selectate două milioane de proiecte finanţate de UE, adică cu un milion mai multe decât în anul precedent.

''Fondurile structurale şi de investiţii europene joacă un rol crucial în consolidarea pieţei noastre unice. Ele contribuie la creşterea economiilor noastre şi stimulează crearea de locuri de muncă şi inovarea în Europa. Combinarea fondurilor structurale cu Fondul european pentru investiţii strategice permite, de asemenea, finanţarea unor proiecte mai riscante, dar promiţătoare. Aş dori să îi încurajez pe promotorii de proiecte să ia în considerare această opţiune'', a declarat vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

La rândul său, comisarul pentru politica regională, Corina Creţu, a arătat că fondurile structurale şi de investiţii europene funcţionează la randament maxim şi vor impulsiona proiectul european în următorul deceniu. "Numărul de proiecte finanţate de UE s-a dublat în doar un an, ceea ce arată că am atins acum viteza de croazieră în ceea ce priveşte implementarea. Fondurile structurale şi de investiţii europene funcţionează la randament maxim şi vor impulsiona proiectul european în următorul deceniu'', a precizat Corina Creţu.

Pe lângă proiectele din sectorul digital, al incluziunii sociale şi al mediului care sunt lansate acum datorită finanţării UE, raportul arată că noutăţile introduse în perioada de finanţare 2014-2020 au adus beneficii considerabile.

Noile condiţii prealabile au contribuit la crearea unui climat mai bun pentru investiţii, se arată în comunicatul CE.

În martie 2017, o primă evaluare a noilor condiţii prealabile pentru succesul investiţiilor (''condiţionalităţile ex ante'') a arătat că acestea s-au dovedit a fi stimulente puternice pentru reforme într-o gamă largă de sectoare: respectarea normelor privind eficienţa energetică sau achiziţiile publice, planificarea investiţiilor pentru inovare, transporturile sau tehnologiile digitale.

Pentru perioada de finanţare post-2020, se are în vedere consolidarea în continuare a legăturii dintre fondurile UE şi sprijinul acordat reformelor structurale în statele membre, după cum s-a subliniat în documentul de reflecţie al Comisiei privind viitorul finanţelor UE şi în propunerile Comisiei privind aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei, prezentate săptămâna trecută.

Raportul CE menţionează că statele membre utilizează tot mai mult posibilităţile de simplificare oferite în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, şi anume procedurile online legate de gestionarea fondurilor (''e-coeziune''), procedurile simplificate pentru prezentarea de cereri din partea întreprinderilor (''ghişeele unice'') şi modalităţile simplificate pentru beneficiari de a solicita rambursări din partea UE.

Simplificarea se află, la rândul său, în centrul reflecţiilor privind arhitectura viitoarei politici de coeziune, cu contribuţia valoroasă a Grupului la nivel înalt privind simplificarea, instituit de Comisie.

Utilizarea mai inteligentă a resurselor disponibile a condus la o mai mare mobilizare a finanţării private, se arată în comunicat.

În conformitate cu obiectivul Planului de investiţii de a mobiliza mai multe investiii, cadrul pentru perioada 2014-2020 a fost creat pentru a sprijini utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor financiare. Până la sfârşitul anului 2016, în cadrul programelor fondurilor ESI au fost angajate pentru aceste instrumente 13,3 miliarde de euro, în principal pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru cercetare şi inovare şi pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Instrumentele financiare ale fondurilor ESI sprijină în prezent peste 76.000 de întreprinderi. Proiectele de sprijinire a IMM-urilor selectate până în prezent în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) reprezintă finanţări private mobilizate în valoare de 11,5 miliarde de euro, faţă de un obiectiv de 42 de miliarde de euro, se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu)