Banca Europeană de Investiţii (BEI), cea mai mare bancă de dezvoltare din Europa, a pus la punct planuri privind înfiinţarea unei subsidiare care se va concentra numai pe proiectele din afara UE, o modalitate prin care BEI speră de asemenea să păstreze în bancă o parte din miliardele Marii Britanii după Brexit, au declarat pentru Reuters mai multe surse comunitare.

Liniile generale ale noii subsidiare, care în prima fază se va concentra pe ţările care alimentează criza migranţilor şi care ar putea acorda credite de 7-8 miliarde de euro pe an, au fost prezentate miniştrilor europeni de Finanţe la reuniunea lor de marţi, au precizat sursele. Obiectivul este direcţionarea unei părţi din ajutoarele internaţionale pentru dezvoltare alocate de UE printr-o divizie eficientă şi competentă care va fi capabilă să colaboreze cu diferitele bănci naţionale de dezvoltare din statele membre UE.

Până la începutul anului următor urmează să fie alcătuit un grup de lucru care va analiza mai amănunţit acest proiect, astfel încât viitoarea subsidiară a BEI să poată fi luată în calcul atunci când vor demara discuţiile pentru următorul ciclu bugetar al UE, care începe în 2021.

"Aproape două treimi din statele membre UE au luat cuvântul la această reuniune iar reacţiile au fost pozitive, în consecinţă discuţiile vor continua. Deocamdată sunt într-o fază incipientă, astfel încât au fost cerute mai multe informaţii, însă ideea de bază este că vom putea combina politica externă de dezvoltare a Europei pentru a o face mai eficientă", a declarat o sursă sub protecţia anonimatului.

Alte două surse au confirmat aceste propuneri precizând că noua subsidiară a BEI ar urma să lucreze, cel puţin iniţial, mai ales în ţările de unde a provenit recentul val de imigranţi. Construirea de infrastructuri şi crearea de noi locuri de muncă ar creşte şansele ca cetăţenii acestor ţări să nu mai emigreze.

"Consensul în rândul statelor UE este că una din cele mai bune modalităţi pentru a aborda problema migraţiei este ca aceasta să fie rezolvată la punctul de origine", a declarat o altă sursă din UE.

Un alt element crucial pentru şansele de succes ale planului sunt negocierile cu privire la Brexit. În prezent BEI investeşte anual între 70 şi 80 de miliarde de euro pe an, dintre care aproximativ 10%, sau 7-8 miliarde de euro, sunt cheltuite în afara UE, din Africa şi până în America Latină. Aceşti bani ar putea fi redirecţionaţi spre noua subsidiară BEI însă există o problemă. Ieşirea Marii Britanii din UE ar urma să afecteze şi participaţia de 16% deţinută de Marea Britanie la BEI, ceea ce ar lăsa o gaură de până la nouă miliarde de euro în finanţele băncii.

Datorită păienjenişul de proiecte pe termen lung derulate de BEI, Marea Britanie ar putea fi nevoită să aştepte mai multe decenii pentru a-şi recupera toţi banii de la BEI. Potrivit surselor, noua subsidiară ar putea fi o modalitate prin care Marea Britanie ar putea să păstreze, cel puţin o parte din banii săi, în cadrul băncii.

"Ar putea fi o modalitate prin care Marea Britanie să continue să fie implicată în proiecte de dezvoltare alături de BEI, după Brexit", a declarat una dintre surse, apreciind că un mod ar putea fi Fondul European de Investiţii care este deja deschis statelor care nu sunt membre UE.

Chiar dacă majoritatea statelor au fost favorabile la această idee, există însă unele îngrijorări că ar putea duce la diminuarea influenţei statelor membre UE şi a Comisiei asupra modului în care sunt cheltuite ajutoarele internaţionale pentru dezvoltare. O altă posibilă problemă este că noua subsidiară ar putea să concureze cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la care atât statele UE cât şi BEI sunt acţionari.

Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)