logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea omului politic, istoricului și scriitorului Mihail Kogălniceanu (20 iunie)

Image

Unul dintre cei mai mari oratori români, om de cultură enciclopedică, precursor al istoriografiei românești (N. Iorga îl considera 'cel dintâi istoric critic pe care l-a născut neamul românesc'), jurnalist de mare talent, reformator politic și social, Mihail Kogălniceanu a fost autorul unor acțiuni concrete în momente cruciale ale istoriei: în 1848 a formulat cel mai consistent și echilibrat program revoluționar; a fost unul dintre artizanii Unirii Principatelor (1859); în timpul domniei lui Cuza a realizat primele reforme profunde ale societății, iar sub Carol, contribuția sa la proclamarea Independenței a fost esențială, se arată în lucrarea 'Dicționar biografic de istorie' (Editura Meronia, 2008).

Primii ani; studii
S-a născut la Iași, la 6 septembrie 1817, ca fiu al marelui vornic Ilie Kogălniceanu, ce provenea dintr-o veche familie moldovenească de răzeși înstăriți care reușiseră să obțină ranguri și funcții însemnate, se menționează în 'Dicționarul general al literaturii române' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005). După primele învățături primite în casă, Mihail Kogălniceanu a urmat, alături de V. Alecsandri, lecțiile călugărului maramureșean Gherman Vida, adept al Școlii Ardelene. A învățat apoi la pensionul lui Victor Cuénim din Iași și la Institutul Francez din Miroslava, județul Iași.

Și-a continuat studiile, fiind trimis împreună cu fiii domnitorului Mihail Sturdza, la Luneville (1834-1835) și Berlin (1835-1838). Aici, pe lângă serioase studii particulare, a audiat, din 1836, cursurile de istorie și drept al Universității, la care s-a înscris în 1837, orientându-și gândirea în sens liberal și democratic, indică dicționarul ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). În perioada petrecută la Berlin a făcut parte din cercul revoluționarilor români, alături de Ion Ghica, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu. Revenit în Moldova, a fost numit aghiotant al domnului Mihail Sturdza.

Activitatea cultural-științifică; membru fondator al Societății Academice Române
Până în 1848, Mihail Kogălniceanu s-a dedicat mai multor domenii, fiind scriitor, istoric, proprietar al unei tipografii, editor de izvoare, traducător și publicist. A practicat și avocatura. În literatură a abordat proza de inspirație autobiografică, istorică, precum și de observare satirică a moravurilor vremii.

Cu însemnate preocupări în domeniul istoriei, a publicat, la Berlin, în 1837, ''Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens'', iar în 1841 a inițiat cea dintâi colecție de documente istorice, ''Arhiva românească'', urmată de ''Letopisețele Țării Moldovii'' (trei volume), în care apăreau pentru prima dată cronicile lui Miron Costin și Ion Neculce.

În 1838 a preluat de la Gheorghe Asachi ''Alăuta Românească'' - în care a și debutat literar în același an -, iar în 1840 a scos revista ''Dacia literară'' și ''Foaia Sătească a Prințipatului Moldaviei''. A scris și în alte publicații ale vremii, precum ''Propășirea'', ''Steaua Dunării'' ș.a.

Profesor la Academia Mihăileană, a rostit, în 1843, celebrul ''Cuvânt introductiv'' la Cursul de istorie națională. 'Mihail Kogălniceanu nu s-a considerat scriitor; el însuși nu părea a-și prețui scrierile literare. Nu i-a lipsit însă talentul, iar paginile rămase, multe tipărite postum, dezvăluie, dacă nu opere de mare valoare, prețioase contribuții de pionierat' ('Dicționarul general al literaturii române', Editura Univers Enciclopedic, București, 2005).

A fost membru fondator (1868) al Societății Academice Române, vicepreședinte (1886-1887) și președinte al Academiei Române (28 martie 1887 - 27 martie 1890), președinte al Secțiunii Istorice a Academiei Române (1891).

Revoluția din 1848; militant pentru Unire
Adept al ideilor reformiste, nu a putut lua parte la încercarea revoluționară de la Iași (27 mart. 1848). Refugiat în Bucovina, la Cernăuți, a redactat, în august 1848, documentul intitulat 'Dorințele partidei naționale în Moldova' și 'Proiect de Constituție pentru Moldova'. Documentul 'Dorințele partidei naționale din Moldova' a constituit expresia cea mai înaltă a cerințelor programatice formulate în Principate: autonomia deplină a țării, egalitatea în drepturi civile și politice, libertatea cuvântului și a tiparului ș.a., inclusiv Unirea Moldovei cu Țara Românească, 'cheia boltei fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național', după cum arăta Mihail Kogălniceanu.

Revenit în Moldova, în 1849, i s-a încredințat de către noul domn, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853; 1854-1856), funcțiile de director la Departamentul Lucrărilor Publice (1849-1850) și la Departamentul Treburilor din Lăuntru (1851-1852). Relațiile cu domnul s-au răcit, însă, devenind unul dintre liderii Mișcării Unioniste. A fondat, în 1855, ziarul 'Steaua Dunării' și s-a aflat printre cei mai activi membri ai Comitetului Central al Unirii (creat la 7 februarie 1857).

A militat pentru Unire în cadrul Divanului ad-hoc, în 1857, în care a fost aprobat proiectul său privind organizarea Principatelor Române, și în Adunarea electivă pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn (5 ian. 1859) din Moldova. Mihail Kogălniceanu a fost cel care a prezentat, în octombrie 1857, rezoluția adoptată de adunarea ad-hoc din Moldova, în care se arăta că ''cele dintâi, cele mai mari, mai generale și mai naționale dorințe ale țării'' erau respectarea autonomiei, unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România, prinț străin ereditar ș.a.

Unirea Principatelor și activitatea politică în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
În discursul rostit cu prilejul alegerii ca domn, de către Adunarea electivă a Moldovei, la 5 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu aprecia că acesta este ''om nou la legi noi''. A fost inițiator și susținător al marilor reforme din timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866), în urma cărora cele două Principate au devenit un stat unitar modern. Deschizând marea dezbatere privind elaborarea legii rurale, la 25 mai/6 iunie 1862, Kogălniceanu a cerut emanciparea clăcașilor prin împroprietărire, se amintește în lucrarea ''O istorie sinceră a poporului român'' (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002).

Perioada 11 octombrie 1863-26 ianuarie 1865, în care a fost președinte al Consiliului de Miniștri, dar și ministru al Internelor, Agriculturii și Lucrărilor Publice, a fost perioada cea mai rodnică în realizări social-economice din timpul domniei lui Cuza. 'Kogălniceanu, care tratase în mai multe rânduri cu domnitorul, a acceptat formarea guvernului cu condiția respectării prevederilor Convenției și pentru a împăca puterea executivă cu Adunarea. Dar, totodată, el era hotărât să realizeze cu orice chip cele două reforme fundamentale: cea agrară și cea electorală', se arată în lucrarea 'Istoria românilor' (Editura Enciclopedică, București, 2003).

Au fost realizate marile reforme care au constituit fundamentul României moderne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), scăderea censului și lărgirea bazei electorale prin reforma electorală, reforma agrară, prin care au fost împroprietărite c. 500 000 de familii țărănești, adoptarea sistemului metri de măsuri și greutăți, a Codului penal și Codului civil, adoptarea Legii instrucțiunii publice și a Legii pentru organizarea puterii armate, înființarea Școlii Superioare de Litere, a Școlii de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură, a Școlii de Belle-Arte din București.

După abdicarea lui Cuza și venirea pe tron a lui Carol I a fost o vreme izolat, dar a revenit în prim-planul vieții politice, fiind numit ministru al Internelor (1868-1870, 1879-1881) și al Afacerilor Străine (1876, 1877-1878).

Liberal moderat, a făcut parte din Comitetul executiv al noului-creat Partid Național Liberal (1875), apoi din disidența acestuia, Partidul Liberal Democrat (1885-1890), condus de Dumitru C. Brătianu; a revenit în PNL în 1890.

Ultima sa demnitate importantă a fost aceea de ministru plenipotențiar și trimis extraordinar la Paris (iulie 1880-iunie 1881). Mihail Kogălniceanu a încetat din viață la 20 iunie 1891, la Paris.

Independența de Stat
Împreună cu Ion C. Brătianu a fost artizanul cuceririi Independenței de Stat pe tărâm diplomatic. În timpul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților, pe 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, răspunzând unei interpelări, a declarat: ''În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine-stătătoare'.

Memorabile, cuvintele sale au fost interpretate drept proclamarea oficială a independenței naționale. Camera Deputaților și Senatul au votat ulterior moțiunea de proclamare a independenței României, conform lucrării ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2002).

A prezentat alături de același Ion C. Brătianu, punctul de vedere românesc, în cadrul Congresului internațional de pace de la Berlin (1 iunie -1 iulie 1878), cerând, între altele, ca nicio parte din teritoriul țării să nu fie dezlipită, stăpânirea asupra gurilor Dunării și a Insulei Șerpilor, primirea unor despăgubiri de război și independența de stat. În general, Mihail Kogălniceanu era un adept al neutralității în politica externă și al unei politici de colaborare cu statele vecine. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril , editor online: Andreea Preda)

Afisari: 2644

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 22-11-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 noiembrie

Ortodoxe Sf. Ap. Filimon, Arhip, Onisim și Apfia; Sf. Mc. Cicilia Duminica a 26-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 26-a după Rusalii. Sf. ap. Filimon, Arhip, Apfia și Onisim; Sf. m. Cecilia; Sf. m. Valerian și Tiburțiu Romano-catolice Cristos, Regele Universului Sf. Cecilia, fc. m.

Documentare 22-11-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 noiembrie

Este a 326-a zi a anului 2026. Au mai rămas 39 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 55 m și apune la 04 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 21-11-2026 11:00

DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)

Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:

Documentare 21-11-2026 10:00

DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)

Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B

Documentare 21-11-2026 09:30

21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)

În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d

Documentare 21-11-2026 09:00

21 noiembrie - Ziua mondială a salutului

Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &

Documentare 21-11-2026 08:30

21 noiembrie - Ziua limbii sârbe

La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com

Documentare 21-11-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie

Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)

Documentare 21-11-2026 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie

Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 20-11-2026 15:45

Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026

Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra

Documentare 20-11-2026 14:25

Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026

Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului

Documentare 20-11-2026 10:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor

Documentare 20-11-2026 09:30

AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)

Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r

Documentare 20-11-2026 09:00

20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)

În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu

Documentare 20-11-2026 08:00

Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)

Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.