În 2026, România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 devine 04:00. Această zi de duminică va fi cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore.

Așadar, în perioada verii, România va fi cu 3 ore înainte față de Timpul Universal Coordonat, trecând la Ora de vară a Europei de Est (abreviată EEST - Eastern European Summer Time).

Țara noastră va reveni la ora oficială Timpul Legal Român, denumită popular 'ora de iarnă', în ultima duminică din octombrie, aceasta fiind, în 2026, ziua de 25 octombrie.

Timpul Legal Român este echivalent cu timpul standard al Europei de Est și este cu 2 ore înaintea Timpului Universal Coordonat (UTC), fiind egal cu UTC+2. Din martie și până în octombrie, când se aplică ora de vară, România folosește fusul orar UTC+3.

Prin introducerea orei de vară, s-a urmărit folosirea mai eficientă a luminii naturale (a Soarelui) și reducerea consumului de energie. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie).

Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, potrivit Observatorului astronomic 'Amiral Vasile Urseanu'.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeași în toate țările care recurg la schimbarea orei. Țările ecuatoriale și cele tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. Nici China și nici Japonia nu folosesc ora de vară.

În România, ora de vară a fost introdusă în anul 1932, în intervalul 22 mai - 2 octombrie. Din 1933 și până în 1940, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie.

Între anii 1941 și 1979, în România nu s-a mai folosit ora de vară. Începând cu anul 1979 și până în 1996, cu unele excepții, ora de vară se introducea de la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie.

Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie, punctează astro-urseanu.ro.

În 2025, trecerea la ora de vară s-a produs, în România, în noaptea dintre 29 și 30 martie.

La nivelul Uniunii Europene (UE), directiva care reglementează trecerea la ora de vară a intrat în vigoare în 2001. Conform dispozițiilor acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard în ultima duminică din octombrie.

Un proiect de lege, publicat în 2018, propunea ca statele membre ale UE și țările afiliate să nu mai recurgă la schimbarea sezonieră a orei. La 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea sprijinirii proiectului de directivă a Comitetului UE pentru a opri schimbarea orei în UE. În condițiile care au urmat, cauzate de pandemia de coronavirus și de criza energetică, nu toate țările membre și-au făcut cunoscute deciziile, iar o hotărâre finală a fost amânată, potrivit timeanddate.com.

La 20 octombrie 2025, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat pe rețelele de socializare că Spania va propune Uniunii Europene să pună capăt definitiv schimbării orei, subliniind că economiile de energie care justificau odinioară schimbarea orei sunt în scădere și atrăgând atenția asupra impactului pe care această schimbare o are asupra sănătății și bunăstării populației.

Dezbaterea privind renunțarea în UE la trecerea la ora de vară continuă, fără să fie luată o decizie finală de eliminare a practicii.

Un studiu din 2019, publicat în Journal of Biological Rhythms și coordonat de Till Roenneberg, profesor de cronobiologie la Universitatea din Munchen, susține că trecerea la ora de vară perturbă ritmul circadian, provocând oboseală, somnolență și scăderea atenției. Totodată, poate apărea o ușoară creștere a riscurilor de atacuri cerebrale, probleme cardiace și accidente rutiere/de muncă, în special în prima săptămână.

Într-un interviu acordat AGERPRES în martie 2026, prof. univ. dr. Florin Mitu, șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, a declarat că 'Trecerea la ora de vară, din punct de vedere cardiovascular, poate să ne determine modificări mai ales atunci când există privare de somn sau crește stresul fizic-psihic în această perioadă. Dacă există o patologie în subsidiar destul de importantă cardiovasculară, desigur că există chiar risc la schimbarea orei, mai ales pe tulburările neurovegetative, de tulburări de ritm, de modificări gen atacuri anginoase'. Pentru a reduce riscurile, cardiologul recomandă o adaptare treptată a programului de somn înainte de schimbarea orei, hidratare corespunzătoare, o alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe, și, acolo unde este necesar, suplimente de magneziu și potasiu.

De cealaltă parte, adepții trecerii la ora de vară susțin că această schimbare oferă mai multă lumină naturală după-amiaza și seara, fapt ce poate contribui la creșterea nivelului de serotonină, neurotransmițătorul asociat cu buna dispoziție și energia. Aceasta este concluzia pe care o trage Jorge Mira, profesor de fizică aplicată la Universitatea Santiago de Compostela, într-un studiu din 2025, publicat în Royal Society Open Science. Totodată, afirmă acesta, chiar dacă în primele zile există un risc crescut de accidente, pe termen lung, lumina suplimentară de seară face ca drumurile să fie mai sigure pentru șoferi, bicicliști și pietoni.

O recomandare făcută de ambele tabere este adaptarea treptată a orei de culcare cu câteva zile înainte de schimbare, pentru a atenua efectele negative inițiale ale trecerii la ora de vară. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)