DOCUMENTAR: România trece la ora de vară (28-29 martie)
În 2026, România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 devine 04:00. Această zi de duminică va fi cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore.
Așadar, în perioada verii, România va fi cu 3 ore înainte față de Timpul Universal Coordonat, trecând la Ora de vară a Europei de Est (abreviată EEST - Eastern European Summer Time).
Țara noastră va reveni la ora oficială Timpul Legal Român, denumită popular 'ora de iarnă', în ultima duminică din octombrie, aceasta fiind, în 2026, ziua de 25 octombrie.
Timpul Legal Român este echivalent cu timpul standard al Europei de Est și este cu 2 ore înaintea Timpului Universal Coordonat (UTC), fiind egal cu UTC+2. Din martie și până în octombrie, când se aplică ora de vară, România folosește fusul orar UTC+3.
Prin introducerea orei de vară, s-a urmărit folosirea mai eficientă a luminii naturale (a Soarelui) și reducerea consumului de energie. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie).
Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, potrivit Observatorului astronomic 'Amiral Vasile Urseanu'.
Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeași în toate țările care recurg la schimbarea orei. Țările ecuatoriale și cele tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. Nici China și nici Japonia nu folosesc ora de vară.
În România, ora de vară a fost introdusă în anul 1932, în intervalul 22 mai - 2 octombrie. Din 1933 și până în 1940, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie.
Între anii 1941 și 1979, în România nu s-a mai folosit ora de vară. Începând cu anul 1979 și până în 1996, cu unele excepții, ora de vară se introducea de la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie.
Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie, punctează astro-urseanu.ro.
În 2025, trecerea la ora de vară s-a produs, în România, în noaptea dintre 29 și 30 martie.
La nivelul Uniunii Europene (UE), directiva care reglementează trecerea la ora de vară a intrat în vigoare în 2001. Conform dispozițiilor acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard în ultima duminică din octombrie.
Un proiect de lege, publicat în 2018, propunea ca statele membre ale UE și țările afiliate să nu mai recurgă la schimbarea sezonieră a orei. La 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea sprijinirii proiectului de directivă a Comitetului UE pentru a opri schimbarea orei în UE. În condițiile care au urmat, cauzate de pandemia de coronavirus și de criza energetică, nu toate țările membre și-au făcut cunoscute deciziile, iar o hotărâre finală a fost amânată, potrivit timeanddate.com.
La 20 octombrie 2025, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat pe rețelele de socializare că Spania va propune Uniunii Europene să pună capăt definitiv schimbării orei, subliniind că economiile de energie care justificau odinioară schimbarea orei sunt în scădere și atrăgând atenția asupra impactului pe care această schimbare o are asupra sănătății și bunăstării populației.
Dezbaterea privind renunțarea în UE la trecerea la ora de vară continuă, fără să fie luată o decizie finală de eliminare a practicii.
Un studiu din 2019, publicat în Journal of Biological Rhythms și coordonat de Till Roenneberg, profesor de cronobiologie la Universitatea din Munchen, susține că trecerea la ora de vară perturbă ritmul circadian, provocând oboseală, somnolență și scăderea atenției. Totodată, poate apărea o ușoară creștere a riscurilor de atacuri cerebrale, probleme cardiace și accidente rutiere/de muncă, în special în prima săptămână.
Într-un interviu acordat AGERPRES în martie 2026, prof. univ. dr. Florin Mitu, șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, a declarat că 'Trecerea la ora de vară, din punct de vedere cardiovascular, poate să ne determine modificări mai ales atunci când există privare de somn sau crește stresul fizic-psihic în această perioadă. Dacă există o patologie în subsidiar destul de importantă cardiovasculară, desigur că există chiar risc la schimbarea orei, mai ales pe tulburările neurovegetative, de tulburări de ritm, de modificări gen atacuri anginoase'. Pentru a reduce riscurile, cardiologul recomandă o adaptare treptată a programului de somn înainte de schimbarea orei, hidratare corespunzătoare, o alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe, și, acolo unde este necesar, suplimente de magneziu și potasiu.
De cealaltă parte, adepții trecerii la ora de vară susțin că această schimbare oferă mai multă lumină naturală după-amiaza și seara, fapt ce poate contribui la creșterea nivelului de serotonină, neurotransmițătorul asociat cu buna dispoziție și energia. Aceasta este concluzia pe care o trage Jorge Mira, profesor de fizică aplicată la Universitatea Santiago de Compostela, într-un studiu din 2025, publicat în Royal Society Open Science. Totodată, afirmă acesta, chiar dacă în primele zile există un risc crescut de accidente, pe termen lung, lumina suplimentară de seară face ca drumurile să fie mai sigure pentru șoferi, bicicliști și pietoni.
O recomandare făcută de ambele tabere este adaptarea treptată a orei de culcare cu câteva zile înainte de schimbare, pentru a atenua efectele negative inițiale ale trecerii la ora de vară. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filimon, Arhip, Onisim și Apfia; Sf. Mc. Cicilia Duminica a 26-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 26-a după Rusalii. Sf. ap. Filimon, Arhip, Apfia și Onisim; Sf. m. Cecilia; Sf. m. Valerian și Tiburțiu Romano-catolice Cristos, Regele Universului Sf. Cecilia, fc. m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 noiembrie
Este a 326-a zi a anului 2026. Au mai rămas 39 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 55 m și apune la 04 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)
Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:
DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)
Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B
21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)
În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d
21 noiembrie - Ziua mondială a salutului
Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &
21 noiembrie - Ziua limbii sârbe
La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie
Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie
Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026
Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra
Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.











