Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc la 11 martie 2026, la Palatul Cotroceni.

Pe ordinea de zi sunt incluse subiecte referitoare la:
* situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România;
* evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
* analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.

La 5 martie 2026, președintele Nicușor Dan declara că nu va convoca CSAT în cazul situației din Orientul Mijlociu atâta timp cât evenimentele nu prezintă ''un pericol imediat'' pentru România. ''Nu am convocat CSAT și nu îl vom convoca, cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat direct pentru România'', preciza șeful statului.

Anterioara ședință a CSAT convocată de Nicușor Dan a avut loc la 24 noiembrie 2025 și a avut ca principal punct pe ordinea de zi Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Conceptul central al Strategiei, propuse și ulterior adoptate în parlament, a fost acela de ''independență solidară'', ca rezultat al câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat.

De asemenea, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2025, au mai fost aprobate:
* cererea României în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE;
* raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor 'CMX-25';
* evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026;
* Analiza Strategică a Apărării.

Anterioarele ședințe ale CSAT convocate de actualul președinte

De când a devenit președinte, Nicușor Dan a mai convocat CSAT de trei ori: la 30 iunie, 25 septembrie și 24 noiembrie 2025.

La ședința din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/.

Un alt subiect discutat în ședința din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Membrii CSAT au menționat în context că negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență.

Ședința CSAT convocată de Nicușor Dan pentru 22 septembrie 2025 a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spațiul aerian românesc. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat după ședință că folosirea armamentului pentru doborârea unor aeronave care intră fără permisiune în spațiul aerian național este o decizie care trebuie luată ''în ultimă instanță''.

Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spațiul național aparține comandantului militar al operațiunii. În cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparține ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian național este o decizie luată ''în ultimă instanță'', a mai afirmat Moșteanu. ''Este și spiritul legii, suntem o țară pe timp de pace, spiritul legii este să folosești armamentul în ultimă instanță, când orice altceva nu funcționează'', a mai subliniat acesta.

***

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, prin consultarea vicepreședintelui. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)