Ortodoxe
Sf. Cuv. Ioan Casian și Gherman, din Dobrogea; Sf. Cuv. Vasile Mărturisitorul; (Sâmbăta Sf. Mare Mc. Teodor Tiron. Pomenirea celor adormiți)

Greco-catolice
Sf. cuv. Vasile; Sf. cuv. Casian Romanul; Sf. Teodor; Minunea colivelor; Pomenirea morților

Romano-catolice
Sf. Roman, abate; Fer. Antonia, călug.


Sfinții Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 28 februarie, iar în anii bisecți, pe 29 februarie.

Sfântul Ioan Casian s-a născut în jurul anului 360, în satul Casian - Casimcea de astăzi - din hotarele Casienilor și ale peșterii din acel ținut, unde - pe valea Vistornei - sunt cunoscutele chei ale Dobrogei.

Vorbind despre părinții săi, el însuși spunea: 'Mă laud cu aceea că ei nu au pus nici o piedică felului nostru de viață. Nici o grijă de lucrurile materiale, nici o greutate în procurarea celor necesare vieții zilnice nu venea să ne abată atenția de la cele înalte; ei înșiși, cu bucurie, ne procurau toate cele necesare'. (sursa: https://calendar.patriarhia.ro)

Se crede că a studiat la Tomis, Histria (Istria) și Axiopolis (Cernavodă), dar și la alte școli care funcționau în mănăstirile din zonă. Aici a făcut cunoștință cu scrierile Sfinților Părinți, și cu cele ale unor mari clasici și filosofi de limbă greacă și latină: Horațiu, Vergiliu și Cicero.

Încă din copilărie a fost prieten cu Sfântul Gherman, despre care spunea: 'Mă împrietenisem cu el încă de când eram la școală, apoi la oaste, precum și în viața monahală'. Mai târziu avea să adaoge: 'Amândoi eram nedespărțiți din vremea primelor lupte din oastea duhovnicească; am viețuit împreună atât printre cenobiți, cât și în pustie și fiecare - pentru a ne arăta prietenia strânsă unul față de altul și scopul comun - aveam obiceiul să zicem că nu eram decât o minte și un suflet în două trupuri'. Cercetau adesea, împreună, pe sihaștrii care în acea vreme se nevoiau prin peșterile cheilor Dobrogei din hotarele Casienilor, dar și în întregul ținut dintre Dunăre și Mare. Cel care i-a călăuzit spre viața monahală a fost Sfântul Bretanion, Episcopul Tomisului.

Petrecând câțiva ani în mănăstirile din preajma Tomisului, la vârsta de numai 20 de ani, Sfântul Casian - împreună cu sora sa și Sfântul Gherman - s-a îndreptat spre Țara Sfântă.

Au ajuns amândoi călugări într-o mănăstire din Betleem, unde urmau regulile vieții chinoviale, adică de obște, după modelul de viață al călugărilor din Palestina, Mesopotamia și Capadocia. Pentru o mai mare desăvârșire, au hotărât să plece în sihăstriile Egiptului, la anahoreții despre a căror viață duhovnicească îmbunătățită auziseră.

De la comunitățile din delta Nilului pe la care au trecut, Sfinții Cuvioși Ioan Casian și Gherman s-au adâncit tot mai mult în pustie, căutând mari trăitori pentru a le cere sfaturi duhovnicești privind mântuirea sufletului. Aceste întrebări și răspunsuri sunt cuprinse în cartea 'Convorbiri', scrisă de Sfântul Casian.

Din cauza unor tulburări petrecute în mănăstirile de pe Valea Nilului, nu au mai putut să rămână acolo și, urmând un grup de 50 de monahi, în jurul anului 401, Cuvioșii Ioan și Gherman au hotărât să-și caute liniștea la Constantinopol, sub ocrotirea Sfântului Ioan Gură de Aur. Atunci au primit și hirotonia, Sfântul Ioan Casian a fost făcut diacon, iar Sfântul Gherman, preot.

Cucerit de curăția și sfințenia Sfântului Ioan Gură de Aur și de negrăita măiestrie a cuvântului său, Ioan Casian s-a lăsat cu credință fierbinte sub călăuzirea sa spirituală, consimțind să jertfească liniștea pustiei pentru a sta lângă un asemenea învățător.

Nu după mult timp, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost dus în exil, iar Cuvioșii Ioan Casian și Gherman au fost trimiși în misiune la Roma ca să-i facă cunoscut episcopului Romei, Inocențiu I, printr-o scrisoare, prigoana la care a fost supus Sfântul Ioan Gură de Aur.

Sfântul Casian a rămas la Roma zece ani și în acest timp a fost hirotonit preot. De aici a mers la Marsilia, în sudul Galiei, unde a întemeiat, pentru monahi, Mănăstirea Sfântului Victor, iar pentru monahii, o mănăstire închinată Mântuitorului.

Părinte mult încercat în viața ascetică și ajuns la o mare înțelepciune pastorală, Sfântul Ioan Casian a instituit pentru mulțimea călugărilor care se adunau în jurul lui adevărata tradiție monahală pe care o primise de la Părinții din Răsărit, ținând seama însă de condițiile de viață din Galia, de climă și de firea locuitorilor de aici.

Este autorul scrierii 'Instituții cenobitice' (rânduieli pentru viața în comun), pentru mănăstirile pe care le întemeiase în Provența. În lucrare, Sfântul Ioan Casian descrie modul de viețuire al călugărilor din Egipt, dar cu oarecare pogorământ în ceea ce era prea aspru pentru călugării din Galia, urmând și aici rânduielile care se obișnuiau în Palestina, în Capadocia, în Mesopotamia.

Sfântul Ioan Casian și-a încredințat în pace sufletul său lui Dumnezeu către anul 435.


* Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul a trăit în timpul prigoanei iconoclaste împotriva drept credincioșilor.

În secolul al VIII-lea, erezia iconoclastă era susținută cu tărie de împărații de la Constantinopol. Aceștia au declanșat persecuții sângeroase împotriva ortodocșilor iconoduli și au ordonat desființarea a numeroase mănăstiri, precum și distrugerea sfintelor icoane.

În acel timp, Sfântul Vasile 'lăsând lumea și cele lumești, s-a făcut monah și a petrecut în viața monahicească cu fapte bune, precum se cădea. Apoi, când cinstirea sfintelor icoane era lepădată, s-a împotrivit cu tărie luptătorilor de icoane. Pentru aceea, l-au prins și l-au chinuit mult, însă nu s-a supus și nu s-a învoit cu erezia lor, propovăduind adevărul până la moarte'. (Viețile Sfinților)

A fost numit 'Mărturisitorul' deoarece în timpul persecuției iconoclaste a propovăduit adevărul de credință, împreună cu Sfântul Procopie Decapolitul, înaintea prigonitorilor.

După moartea împăratului iconoclast Leon IV (775-780), Sfântul Vasile Mărturisitorul a fost eliberat din temniță. A trăit ca monah, în aspre nevoințe duhovnicești, până la mutarea sa la cele veșnice. (surse: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com; https://calendar.patriarhia.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu)