logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

DOCUMENTAR: 120 de ani de la nașterea pictorului Corneliu Baba (18 noiembrie)

Image

Corneliu Baba, unul dintre cei mai reprezentativi pictori români ai secolului XX, s-a impus în arta contemporană românească prin portrete și compoziții de o expresivitate gravă, în care a folosit deseori o cromatică sobră, lucrările sale relevând preocuparea de a reda în adâncime psihologia figurii umane, trăirile sufletești. Între numeroasele sale creații se disting autoportretele, portretele unor mari personalități ale culturii naționale - Mihail Sadoveanu, H.K. Zambaccian, Lucia Sturdza Bulandra - compozițiile 'Întoarcerea de la sapă', 'Odihnă pe câmp', 'Țărani', 'Oameni odihnindu-se', precum și cele din seriile 'Arlechin', 'Regele nebun', 'Spaima', 'Pieta' etc., peisajele venețiene sau cele din Spania, potrivit lucrării 'Membrii Academiei Române/1866-2003' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).

S-a născut pe 18 noiembrie 1906, la Craiova, și a fost al treilea fiu al pictorului Gheorghe Baba și al Matildei Ciortuș (ambii părinți refugiați din Banat). Primele lecții de desen le ia de la tatăl său, renumit în pictura bisericească, care studiase la Academia de artă de la Viena. Anii de copilărie și adolescență i-a petrecut la Craiova și Caransebeș (orașul tatălui său), unde și-a descoperit două pasiuni: muzica și literatura. Portretele lui George Enescu, pe care l-a văzut pentru oară în 1920, pe scena Teatrului din Craiova, constituie o temă majoră în creația artistului, ce exprimă admirația și prețuirea pentru marele muzician român, conform https://www.corneliu-baba.org/ și https://mnart.museum.

În 1926, s-a mutat la București, unde a urmat Facultatea de Litere și Filosofie (1927-1930) și a avut ocazia să asiste la cursurile susținute de Nae Ionescu, P.P. Negulescu sau Tudor Vianu. În paralel, s-a înscris și la Academia de Arte Frumoase din București, dar nu a promovat examenul de admitere. În 1932, după terminarea stagiului militar de un an la Regimentul 7 Pionieri din Timișoara, s-a integrat într-un grup de artiști progresiști și protestatari romantici, acest fapt determinându-l să mai rămână în orașul de pe Bega.

Prima sa expoziție de pictură, susținută împreună cu tatăl său, a avut loc, în 1934, la Băile Herculane. 'Expoziția a avut, după câte îmi amintesc, un succes frumos de public, lucrările tatălui meu de un post-impresionism decent și reținut, ale mele mai grave cu îndrăzneli încă timide ce interesau pe mulți. Între vizitatori mi-a atras atenția în special o pereche mai deosebită, un domn și o doamnă în vârstă ce se opreau de regulă la câteva din lucrările mele', spunea artistul, conform site-ului https://www.corneliu-baba.org/.

La invitația unui influent avocat din Iași, amator de pictură, Omar Popovici, și-a definitivat educația, urmând cursurile Academiei de Arte Frumoase, la clasa profesorului Nicolae Tonitza. Și-a finalizat studiile de pictură (1934-1938), după care a devenit asistent la Catedra de pictură (din 1941) și profesor (din 1946), succedându-i lui Tonitza. A deținut și funcția de director al Pinacotecii din Iași. În 1950 s-a stabilit la București, unde, în 1958, rechemat în învățământul superior, a preluat Catedra de pictură din cadrul Institutului de Arte Plastice 'Nicolae Grigorescu', unde a rămas până la pensionare în 1977, se mai arată în volumul 'Membrii Academiei Române/1866-2003'.

Constantin Baciu, Ștefan Câlția, Constantin Cerăceanu, Mihai Cismaru, Florin Ciubotaru, Vadim Crețu, Lucian Cornescu, Eugen Crăciun, Zamfir Dumitrescu, Aneta Drăgușanu, Semproniu Iclozan, Sorin Ilfoveanu, Liviu Lăzărescu, Gabriela Manole Adoc, Marinela Măntescu, Ionel Munteanu, Virgiliu Parghel, Gheorghe Petrov, Ionel Popovici, Vladimir Zamfirescu, se află printre cei mai reprezentativi elevi ai săi, potrivit site-ului https://www.corneliu-baba.org/.

În 1964, la invitația Ministerului Culturii din Belgia, Corneliu Baba a deschis o expoziție personală la Bruxelles; ulterior a fost invitat la Academia de Artă din Berlinul de Est.

Prima sa expoziție personală, în România, a avut-o în 1978. O amplă retrospectivă a fost deschisă la Muzeul de Artă al României, în 1997.

În străinătate a expus la: Veneția (1954, 1956), Tokyo (1964), Berlin (1964), New York (1970), Academia de Artă din Moscova (1978), Academia de Artă din Veneția (1978), Academia de Artă din Viena (1979), Academia de Artă din Sankt Petersburg (1979), Galeria Națională din Budapesta (1981), Galeria 'Albertium' a Muzeului din Dresda (1982), Trienala de la Sofia, Palazzo dei Diamanti din Ferrara.

De-a lungul carierei sale artistice, a fost distins cu Premiul de Stat pentru Artă (1953, 1954), Premiul pentru portret la Trienala internațională de artă de la Sofia (1973), Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici (1989), Premiul Național pentru Arte Plastice (1990), Premiul pentru Excelență acordat de Fundația Culturală Română (1997). În 1994, Conservatorul 'George Enescu' din Iași i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Pictorul român a fost membru al Academiei de Artă din Berlin (1964), al Academiei de Artă a URSS (1968), al Academiei 'Tommaso Campanella' din Roma (1970). A devenit membru corespondent, din 21 martie 1963, și membru titular, din 22 ianuarie 1990, al Academiei Române.

I s-a conferit Ordinul 'Steaua Republicii', Medalia 'Meritul Cultural', medalia de aur la Expoziția internațională de la Varșovia (1955), medalia de aur la Expoziția internațională de ilustrație de carte de la Leipzig (1960). A primit în 1962 titlul de Artist al Poporului.

Expoziţie retrospectivă a pictorului şi graficianului Corneliu Baba (stg.), la care participă şi sculptorul Ion Jalea (dr.), Bucureşti, 30 ianuarie 1978.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhivă istorică AGERPRES


În 1964, i-a fost publicat albumul de artă 'Corneliu Baba' (cu o prefață de Tudor Vianu, Editura Meridiane), urmat postum de volumele 'Eu jucându-mă de-a Rembrandt' (2003, Fundația Culturală Română, coordonator Maria Muscalu Albani) și 'Corneliu Baba' (2008, cu o prefață de Andrei Pleșu, Institutul Cultural Român).

Totodată i-au fost dedicate mai multe albume de artă, între care: 'Maestrul Meu, Corneliu Baba' (2006, text: Liviu Lăzărescu, Editura Brumar, Timișoara); 'Corneliu Baba. Un pictor din Est?' (2013, text Pavel Șușară, Editura Monitorul Oficial, București); 'Corneliu Baba - An European Collection' (2018, text: Alexandru Măciucă, Erwin Kessler, Iara Boubnova, Dan Voinea, Adina Rențea, Călin Dan, Marcelino Stuhmer, Romelo Pervolovici, Galeriile Artmark); 'Confesiuni și Jurnale. Volumul I: 1944-1965' (2018, Editura Muzeului Național de Artă al României); 'Corneliu Baba și elevii săi' (2019, Editura Muzeului Național de Artă al României); 'Confesiuni și Jurnale. Volumul II: 1965-1977' (2020, Editura Muzeului Național de Artă al României); 'Confesiuni și Jurnale. Volumul III: 1977-1983' (2021, Editura Muzeului Național de Artă al României); 'Atelier Corneliu Baba' (2021, editor Maria Muscalu Albani); 'Confesiuni și Jurnale. Volumul IV: 1983-1997' (2022, Editura Muzeului Național de Artă al României), 'Expoziție In Memoriam Corneliu Baba' (2022, text: Adina Rențea, Vladimir Bulat, Sebestién György Székely, Mark Lammert, Andrei Pleșu), potrivit https://www.corneliu-baba.org/.

Cu puțin timp înainte de moartea sa, survenită la 28 decembrie 1997, la București, pictorul și-a publicat memoriile - 'Corneliu Baba. Însemnările unui artist din Est' (1997, Fundația Culturală Română; ediție îngrijită de Maria Muscalu Albani). Volumul a fost reeditat în engleză și chineză, în 1998, dar și în franceză, în 1999, sub titlul 'Temoinage d'un peintre d'est' (cu o prefață de Roxana Theodorescu, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Liege, Belgia).

Majoritatea muzeelor importante din țară au măcar o lucrare de a sa - 'Scena de gen' (1973, Muzeul Național de Artă Contemporană), 'Jucătorul de șah' (1948, Muzeul Național de Artă al României), 'H.K. Zambaccian' (1957, Muzeul 'H.K. Zambaccian'), 'Copil dormind' (1954, studiu, Muzeul Colecțiilor de Artă), 'Autoportret' (1930, Muzeul Național de Artă Timișoara), 'Toledo' (1972, Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca), 'Maternitate' (1962, Muzeul de Artă Constanța), 'Peisaj venețian' (1967, Muzeul de Artă Ploiești), 'Gladiole' (1970, Muzeul de Artă Râmnicu Sărat). Lucrări ale sale se află și în muzee din străinătate: 'Portret de femeie' (1976, Muzeul de Artă Dresda), 'Maternitate' (1979, Muzeul Ermitaj), 'Rege nebun' (1981, Galeria de Artă Străină Sofia), 'Spaima' (1979, Muzeul de Arte Frumoase Budapesta).

Colecția Corneliu Baba, donată în 1995-1996 secției de artă din cadrul Muzeului Național al Banatului, a devenit una dintre Galeriile permanente ale Muzeului Național de Artă din Timișoara.

O altă Colecție Corneliu Baba este inclusă în expunerea permanentă a Muzeului Colecțiilor de Artă începând cu anul 2013, care cuprinde lucrări de pictură dar și obiecte personale ale artistului.

O selecție din opera lui Corneliu Baba, construită în jurul uneia dintre temele majore ale artei universale și, în același timp, o constantă a căutărilor plastice ale artistului - portretul feminin - a fost prezentată la Muzeul Colecțiilor de Artă în perioada 15 noiembrie 2025 - 15 martie 2026, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

Expoziţie retrospectivă a pictorului şi graficianului Corneliu Baba, Bucureşti, 30 ianuarie 1978.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhivă istorică AGERPRES


Intitulată 'Corneliu Baba. Chipul feminin - O privire în detaliu', expoziția a cuprins peste 80 de lucrări de pictură și grafică, dar și obiecte personale sau documente ale artistului: caiete cu schițe, oglinzi, fotografii de familie, albume de artă - aranjate cronologic și tematic, însoțite de texte selectate din Jurnalele artistului și de informații despre personajele reprezentate, completate de curatori.

Expoziția a fost însoțită și de lansarea volumului bilingv 'C. Baba. Repertoriul colecției', de Liliana Chiriac. Volumul a fost realizat pe parcursul a doi ani, având ca scop punerea în lumină a unor informații inedite și date clare despre opera artistului - necesare identificării tematice și încadrării istorice a creațiilor sale - precum și ilustrarea lucrărilor și pieselor din colecția artistului de la Muzeul Colecțiilor de Artă, dar și din patrimoniul Secției Artă Românească Modernă. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 6

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 18-11-2026 09:00

18 noiembrie - Ziua europeană a informării despre antibiotice

Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată în fiecare an la 18 noiembrie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la necesitatea utilizării prudente a antibioticelor. Instituită în anul 2008 și desfășurată sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), această zi aduce în atenție

Documentare 18-11-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 noiembrie

Ortodoxe Sf. Mc. Platon, Roman și Zaheu Greco-catolice Sf. m. Platon și Roman Romano-catolice Sfințirea Bazilicilor 'Sf. Petru' și 'Sf. Paul'; Fer. Carolina Kozka, fc. m. Sfântul Mucenic Platon este pomenit în calend

Documentare 18-11-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 noiembrie

Este a 322-a zi a anului 2026. Au mai rămas 43 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 15 m și apune la 16 h 46 m. Luna răsare la 13 h 32 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 18-11-2026 03:34

Cutremure cu magnitudinea peste 4 produse în România (cronologie 2025-2026)

Un cutremur cu magnitudinea 5,7 a fost înregistrat la 18 octombrie 2026, la ora 2:48, în zona seismică Vrancea, județul Covasna, la o adâncime de 107,1 km, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Documentare 17-11-2026 12:00

FRAGMENT DE ISTORIE: A fost înființată Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (17 noiembrie 1966)

La 17 noiembrie 1966, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția nr. 2152 prin care a fost înființată ca organ al Adunării Generale, Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), cu misiunea generală de a promova și accelera industrializarea în țările în curs de dezvoltare, notează

Documentare 17-11-2026 11:00

DOCUMENTAR: 100 de ani de la nașterea Mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală (1982-2005) (17 noiembrie)

Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală (din botez Leonida) a fost una dintre marile personalități ale Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului al XX-lea: ierarh, teolog, profesor, scriitor și promotor al dialogului dintre Bisericile creștine. Destinul său a fost marcat de persecuția regimului comunist, de

Documentare 17-11-2026 10:00

DOCUMENTAR: Actrița Sophie Marceau împlinește 60 de ani (17 noiembrie)

Actrița Sophie Marceau s-a născut la 17 noiembrie 1966 la Paris și a început să joace în filme de la vârsta de 14 ani. Sophie a aflat de la una dintre prietenele sale că regizorul francez Claude Pinoteau organiza o preselecție pentru noul său film cu adolescenți, ''La Boum'' (1980). A reușit să obțină un rol, fiind selectată d

Documentare 17-11-2026 09:00

17 noiembrie - Ziua internațională a studenților

Ziua internațională a studenților este marcată în fiecare an la 17 noiembrie, fiind declarată oficial în anul 1941 de către Consiliul Internațional al Studenților, pentru a comemora evenimentele tragice desfășurate la Praga, în 1939, dar și pentru a reafirma drepturile studenților, scrie obessu.org.

Documentare 17-11-2026 08:00

Consiliul Afaceri Externe - Apărare; relațiile cu China și SUA, pe agendă (17 noiembrie 2026)

Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește, pe 17 noiembrie 2026, la Bruxelles, pe componenta sa de apărare, discutând, între altele relațiile UE cu China și SUA, dar și sprijinul pentru Ucraina, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. La Consiliul

Documentare 17-11-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 noiembrie

Ortodoxe Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareei, și Ghenadie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Lazăr Zugravul Greco-catolice Sf. ep. Grigorie al Neocezareei Romano-catolice Ss. Elisabeta a Ungariei, călug.; Florin, pr. Sf&a

Documentare 17-11-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 noiembrie

Este a 321-a zi a anului 2026. Au mai rămas 44 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 14 m și apune la 16 h 47 m. Luna răsare la 13 h 12 m și apune la 23 h 52 m. Luna la Primul Pătrar la 13 h 48 m. În noaptea dintre 17 și 18 noiembrie, se înregistrează maximul curentului de m

Documentare 16-11-2026 09:30

16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)

Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener

Documentare 16-11-2026 09:00

16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,

Documentare 16-11-2026 08:30

16 noiembrie - Ziua transporturilor militare

La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda