Ortodoxe
Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Prorociță Ana, mama Prorocului Samuel

Greco-catolice
Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către sf. Ana (Neprihănita Zămislire)

Romano-catolice
Sf. Juan Diego Cuahtlatoatzin


În fiecare an, în ziua de 9 decembrie, Biserica sărbătorește vestea primită de Sfânta Ana, mama Maicii Domnului, de la Îngerul Domnului, care a înștiințat-o despre sfânta zămislire a Preacuratei Maici a lui Hristos.

Preasfânta Fecioară a fost zămislită și născută în chip firesc, iar părinții săi au fost Sfinții Ioachim și Ana, care atât au plăcut lui Dumnezeu, încât au fost învredniciți la o vârstă înaintată și după o viață sfântă și neîncetate rugăciuni să fie născători ai Maicii Domnului.

Sfântul și Dreptul Ioachim, tatăl Născătoarei de Dumnezeu, era din seminția lui Iuda, descendent pe linie paternă al regelui David. Acesta trăia în Nazaretul Galileii, având soție pe Sfânta Ana, mama Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, din seminția lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul și a Mariei din seminția lui Iuda din Betleem.

Însoțirea Sfinților și dumnezeieștilor Părinți ai Maicii Domnului era cunoscută ca fiind de neam mare și bogat, provenind ei din cele două case mari ale lui Israel, casa împărătească și casa preoțească.

Ioachim și Ana viețuiau după lege, drepți fiind înaintea lui Dumnezeu, și au avut după cincizeci de ani de însoțire primul copil, pe Maica Domnului, născută în cea de-a opta zi a lunii septembrie, fiica cea preacurată și binecuvântată, începătoarea și mijlocitoarea mântuirii neamului omenesc.

Iar pentru a face să nască pântecele cel neroditor și sterp, aceasta este puterea darului dumnezeiesc, fiindcă aici nu firea, ci Dumnezeu Cel ce biruiește firea dezleagă legăturile nerodirii.

Se arată și aici vrednicia părinților Maicii Domnului, că după lunga lor nerodire au născut pe bucuria a toată lumea.

La această vrednicie nu au ajuns însă până ce nu au rugat pe Dumnezeu în amărăciunea sufletului lor și în mâhnirea inimii, cu mult post și cu rugăciuni. Că înainte merge mâhnirea și apoi vine bucuria. Și înainte mergătoare a cinstei este necinstea și povățuitoare spre câștigarea celor bune este cererea, rugăciunea cu lacrimi către Dumnezeu.

Sfântul Ioachim a murit după câțiva ani de la nașterea Maicii Domnului, având vârsta de optzeci de ani, iar Sfânta Ana, fiind văduvă, a plecat din Nazaret la Ierusalim și acolo aproape de fiica sa cea prea sfântă, Fecioara Maria, care se afla la templu, rugându-se în biserica lui Dumnezeu, a trecut la Domnul, având șaptezeci și nouă de ani.


* Sfânta Prorociță Ana a fost mama Prorocului Samuel. Pentru că nu putea să nască copii, în urma rugăciunilor fierbinți, Sfânta Ana a primit de la Dumnezeu vindecare și l-a născut pe Samuel, pe care din pruncie l-a închinat lui Dumnezeu, ducându-l să viețuiască la cortul Domnului, sub ascultarea preotului Eli.

Samuel a fost chemat la prorocie încă din copilărie, mai târziu făcându-se povățuitor al neamului său.

În Cartea I a regilor (2,1-10), se află cântarea de bucurie a Sfintei Prorocițe Ana pentru darul nașterii primit de sus. Această cântare este socotită prototipul acelei cântări de peste veacuri a Fecioarei Maria: 'Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat sufletul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale...'. (Lc 1,46-55) (sursă: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu)