Ortodoxe
Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului
Duminica a 27-a după Rusalii

Greco-catolice
Duminica 27 dR. Sf. aep. Ambrozie al Milanului

Romano-catolice
Duminica a 2-a din Advent
Ss. Ambroziu, ep. înv.; Maria Giusseppa Rosselo, călug.


Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 7 decembrie.

S-a născut în orașul Târnovo și i s-a dat din botez numele Filofteia (iubitoarea de Dumnezeu).

Sfânta Filofteia de mică mergea la biserică, sta cu evlavie la sfintele slujbe bisericești și asculta cu luare-aminte cele ce se citeau, pe care le sădea în inima sa și se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi, ca să-i dea dar și putere spre a le împlini cu fapta. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia.

Mergând adeseori la biserică și ascultând cu luare-aminte Sfintele Scripturi 's-a întâmplat odată a auzi citindu-se acea Sfântă Evanghelie, în care Domnul fericește pe cei milostivi: Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Cuvântul acesta atât de mult a intrat în inima sa și atât de bine s-a prins în cele dinăuntru ale ei, căci cu atâta credință l-a primit, ca și cum din însăși gura Domnului l-a luat'. (Viețile Sfinților)

Era atât de milostivă, încât își dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea nevoiașilor, care se adunau în jurul ei.

'Ea a început încă din vârsta copilăriei a călători pe calea evanghelicească, cea strâmtă și cu necazuri, care duce la viață, după cuvântul Domnului'. (Viețile Sfinților)

Încercarea Sfintei Filofteia în această viață a fost cea cu care copiii orfani se întâlnesc de multe ori. Rămasă de mică orfană de mamă, Sfânta Filofteia a avut mamă vitregă. Și mama ei vitregă o chinuia cu diferite munci și îi făcea tot felul de necazuri și de schingiuiri. Nici de la tatăl său Sfânta Filofteia nu primea afecțiune și grijă, dimpotrivă.

'Tatăl ei cel gros la minte, întunecat la judecată și mai întunecat la cunoștință (...) o muncea cu multe feluri de bătăi și chinuri'. (Viețile Sfinților)

Sfânta Filofteia a plecat la ceruri la vârsta de 12 ani, în urma unei lovituri pe care a primit-o de la tatăl său. Acesta se afla în câmp la arat și a aruncat cu o bardă în ea, când a văzut-o cum împărțea săracilor din mâncare pe care trebuia să i-o ducă lui.

'Nu era prigoană asupra creștinilor ca de demult, pe vremile tiranilor împărați, nu erau tirani ca să poruncească, nu erau muncitori care să chinuiască. Ci, ea a fost chinuită în vreme de pace, în vreme de creștinătate, nu de cei străini, ci chiar de cel ce a născut-o și de vitrega sa mamă, care erau creștini cu credința'. (Viețile Sfinților)

Sfântul ei trup, rămânând pe pământ cu sânge încă curgând din piciorul cel tăiat, strălucea atât de tare încât lumina și locul dimprejur. Tatăl său, cuprins de spaimă, mergând să o ridice, nu putea nici să se apropie, nici să se atingă de dânsa, poate pentru strălucirea slavei celei dimprejurul ei, sau poate și pentru nevrednicia sa.

Dacă a văzut această minune, a alergat în cetate și mergând la arhiepiscop și la autorități le-a spus cum s-a întâmplat și cum sfântul ei trup zace acum pe pământ și cum este înconjurat de multă lumină. Arhiepiscopul, împreună cu toți arhiereii, cu tot clerul și cu toți cei mari ai cetății și mulțime de popor, auzind lucrul acela minunat, au alergat cu făclii și tămâie, cu slujbe și cu rugăciuni; și, ajungând, au văzut trupul său strălucind cu lumină dumnezeiască.

Sfânta Filofteia nu a putut fi adusă în cetatea Târnovei căci trupul său cel micuț s-a făcut atât de greu încât nu putea fi ridicat de pe loc cu nici un chip. Episcopul locului, înțelegând că voia muceniței era alta decât de a merge în Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăți, mănăstiri și biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, Filofteia a putut fi mutată din loc.

În timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), sfintele sale moaște au fost aduse în Țara Românească și așezate la Curtea de Argeș, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeș (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află și astăzi. (sursă: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)