Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată în fiecare an la 18 noiembrie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la necesitatea utilizării prudente a antibioticelor.

Instituită în anul 2008 și desfășurată sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), această zi aduce în atenție pericolul la care suntem supuși în ceea ce privește rezistenta la antibiotice și riscurile automedicației cu antibiotice. Utilizarea prudentă a antibioticelor poate ajuta la stoparea dezvoltării bacteriilor rezistente și poate contribui la menținerea eficacității antibioticelor pentru utilizarea de către generațiile viitoare, potrivit https://antibiotic.ecdc.europa.eu.

Antibioticele, piatra de temelie a medicinii moderne, pot vindeca bolnavi și pot salva vieți. Când sunt utilizate incorect, ele devin mai puțin eficiente, infecțiile obișnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe, deces și pot duce și la costuri economice semnificative. Rezultatul utilizării inadecvate și excesive a antimicrobienelor este cunoscut sub numele de rezistență antimicrobiană (AMR), potrivit https://insp.gov.ro/.

Rezistența la antimicrobiene este o amenințare critică pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese și contribuind la alte 5 milioane de decese. Se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

În 2022, pentru prima dată, toate țările din UE/SEE au raportat date către Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței Antimicrobiene (EARS-Net). Speciile bacteriene cel mai frecvent raportate au fost Escherichia coli (39,2%), urmată de Staphylococcus aureus (22,1%), Klebsiella pneumoniae (12). Enterococcus faecalis (8,2%), Pseudomonas aeruginosa (6,1%), Enterococcus faecium (5,9%), Streptococcus pneumoniae (3,7%) și Acinetobacter spp. (2,5%).

La 13 iunie 2023, Consiliul UE a adoptat o recomandare privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene (AMR) într-o abordare One Health (2023/C 220/01), care recomandă obiective ce trebuie atinse în UE până în 2030. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a propus o abordare integrată a acestei probleme de sănătate publică și a emis o strategie globală de combatere a AMR.

România, în strânsă legătură cu aceste tendințe și cu documentele strategice de la nivel internațional și din Uniunea Europeană, a conturat un cadru de acțiune coordonat și sustenabil pentru controlul AMR, elaborând Strategia Națională pentru perioada 2023-2030 în vederea combaterii fenomenului de rezistență la antimicrobiene, conform HG nr. 1005/2023. Obiectivul asumat de țara noastră pentru 2030 este reducerea consumului uman de antibiotice cu 27%.

Cu ocazia Zilei europene a informării despre antibiotice din 18 noiembrie debutează și Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței antimicrobiene. Astfel, în intervalul 18-24 noiembrie, profesioniștii din sectorul sănătății doresc să atragă atenția asupra necesității de a adopta cele mai bune practici atât de către populație, cât și de către personalul medico-sanitar și de decidenți, pentru a evita apariția și răspândirea germenilor rezistenți la medicamente. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)