Poetul, scriitorul și publicistul Mircea Dinescu s-a născut la 11 noiembrie 1950, la Slobozia, județul Ialomița.

A urmat cursurile liceale la Slobozia (1965-1969), apoi a absolvit Facultatea de Ziaristică a Academiei 'Ștefan Gheorghiu' din București (1979-1984), se arată în 'Dicționarul general al literaturii române', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2004). Angajat la Asociația Scriitorilor din București (1972-1976), a fost apoi redactor la revistele 'Luceafărul' (1976-1982) și 'România literară' (1982-1989).

Foto: (c) ELENA BĂLAN/Arhiva istoricăAGERPRES

Mircea Dinescu a debutat în literatură cu poezia 'Destin de familie', publicată în revista 'Luceafărul', în 1967, iar editorial a debutat în 1971, cu volumul 'Invocație nimănui', pentru care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, potrivit volumului ''Dicționarul scriitorilor români'' (Editura Fundației Culturale Române, București, 1998).

În continuare, i-au apărut volumele 'Elegii de când eram mai tânăr' (1973), 'Proprietarul de poduri' (1976), 'La dispoziția dumneavoastră' (1979), 'Teroarea bunului simț' (1980), 'Democrația naturii' (1981), 'Exil pe o boabă de piper' (1983), 'Rimbaud negustorul' (1985), 'Moartea citește ziarul' (carte apărută la Amsterdam, în 1989).

În 1989, a fost demis din redacția publicației 'România literară', ca urmare a publicării unui interviu antidictatorial în ziarul francez 'Libération', și arestat la domiciliu, se arată în ''Dicționarul scriitorilor români'' (Editura Fundației Culturale Române, București, 1998).

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

'După mai mulți ani de insurgență politică și culturală, în 1988 se înscrie în sfera mișcărilor anticomuniste ale scriitorilor români. Susținerea protestelor semnate de Dorin Tudoran, scrisoarea de protest adresată conducerii Uniunii Scriitorilor și - prin ricoșeu - șefului statului, perioada de arest la domiciliu, interviurile acordate în regim de semiclandestinitate gazetei 'Libération' în martie 1989 și ziarului 'Frankfurter Allgemeine Zeitung' în noiembrie 1989 au fost doar câteva momente în care harul poetului a dublat forța de impact a protestului său politic' ('Dicționarul general al literaturii române', Editura Univers Enciclopedic, București, 2004).

Popularitatea sa a crescut odată cu implicarea în evenimentele din decembrie 1989 și în lunile care au urmat. Mircea Dinescu a făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), constituit la 22 decembrie 1989, a fost membru al Consiliului Național al CFSN (decembrie 1989 - februarie 1990), precum și membru în CPUN (9 februarie - 11 mai 1990), potrivit volumului 'Protagoniști ai vieții publice', editat de Agenția Națională de Presă ROMPRES (București, 1994).

După 1989, a primit mai multe burse și premii în străinătate. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1990-1994. În 1990 a întemeiat săptămânalul 'Academia Cațavencu', pe care l-a condus până în anul 2000. A devenit apoi realizator de emisiuni de televiziune, director al revistelor 'Plai cu boi' (2001) și 'Aspirina săracului' (2003) și om de afaceri, mai indică 'Dicționarul general al literaturii române' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2004). Din 2004 până în 2010, a fost directorul revistei 'Dilema veche', iar în 2011 a devenit acționar și președinte al revistei satirice 'Cațavencii'. A fost, de asemenea, o perioadă, senior editor al cotidianului 'Gândul', lansat în mai 2005. Printre emisiunile de televiziune realizate se numără 'Politică și delicatețuri', de la TVR.

Poetul Mircea Dinescu işi lansează noua sa carte de poezie intitulată 'Femeile din secolul trecut', la Teatrul Naţional 'Marin Sorescu'.

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO

Alte volume ale sale apărute după 1989 sunt: 'O beție cu Marx' (1996); 'Pamflete vesele și triste' (1996), 'Nelu Santinelu. Căprar la Cotroceni' (1998), 'Fluierături în biserică' (1998), 'Corigent la cele sfinte' (2003). În 2011 și-a lansat volumul de versuri 'Femeile din secolul trecut', iar în 2012, volumul 'Iubirea mea să scoată țări din criză'. În 2017 volumul său de versuri 'Colierul din bomboane de colivă' a fost lansat la Salonul Internațional de Carte Bookfest.

A înființat 'Fundația pentru Poezie - Mircea Dinescu', care a organizat, printre altele, evenimentul anual Divan Film Festival, și este fondatorul Portului Cultural Cetate.

''Portul Cultural Cetate este așezat pe malul Dunării, între Calafat și Turnu Severin, pe locul în care, de pe la 1880 până la mijlocul secolului trecut, a funcționat un port agricol de unde se exporta grâu și făină spre Budapesta, Viena și orașele germane danubiene. În 1997, impunătoarea clădire a căpităniei portului, construită cu mai bine de 100 de ani în urmă de meșteri italieni, însă aflată în ruină, a fost descoperită întâmplător și achiziționată de Mircea Dinescu. Astfel, fostul port agricol a avut șansa să reînvie ca 'port cultural' după mai bine de 50 de ani de când, odată cu instaurarea regimului comunist, fusese închis și transformat în pichet de grăniceri'', după cum se arată într-un comunicat de presă SoNoRo din 4 iunie 2024.

''După restaurări ample și construirea unei bucătarii moderne și a unui mini-hotel, locul a devenit accesibil și pentru turism. Portul Cetate este astăzi recunoscut pentru gastronomia sa cu totul specială, inspirată de vechi rețete boierești și produsă doar cu ingrediente naturale de la ferma proprie, dar și pentru 'Vinul lui Dinescu', produs la crama Galicea Mare. Portul Cultural Cetate este un spațiu artistic vibrant, fiind gazdă unor evenimente culturale diverse: Divanul de film și artă culinară, workshop-ul SoNoRo Interferențe, tabere de traduceri, tabere de scriere creativă și rezidențe pentru scriitori, spectacole de teatru, în colaborare cu festivaluri de renume (Festivalul Shakespeare de la Craiova, Festivalul de Teatru de la Sibiu), expoziții, tabere și rezidențe pentru artiști plastici s.a.'', se mai menționează în același comunicat.

Poetul şi jurnalistul Mircea Dinescu a lansat, la Iaşi, cel mai recent volum al său, 'Femeile din secolul trecut'.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Lui Mircea Dinescu i-au fost decernate, de-a lungul timpului: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1971, 1976, 1981); Premiul Academiei Române pentru literatură; Premiul Herder pentru literatură (1999); Premiul național de poezie 'Mihai Eminescu' (Botoșani, 2008). În 2000, a fost decorat cu Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Comandor.

A fost invitat de onoare al unui festival internațional de poezie ce a avut loc în cadrul evenimentului 'Limba română este patria mea', organizat de ziarul israelian 'Gazeta Românească' și găzduit de sala de conferințe a Institutului Cultural Român de la Tel Aviv la 31 august 2017. A fost președinte de onoare al ediției 2019 a Târgului Gaudeamus Radio România (20-24 noiembrie), în cadrul căruia și-a lansat volumul de versuri 'Scaunul cu trei picioare'.

Evenimentul 'Poezie & Bucătărie & Mircea Dinescu' a încheiat, la 1 februarie 2020, Festivalul Internațional de Arte 'Europalia 2019', la Maison Huis van Herman Tierlinck, după cum informa Institutul Cultural Român (ICR).

S-a numărat printre invitații primei ediții a Târgului de carte și festivalul de literatură contemporană SepsiBook, care a avut loc în perioada 26-29 mai 2022 la Arena Sepsi din Sfântu Gheorghe.

Mircea Dinescu, Nicu Alifantis, Emilia Popescu, Andrei Teașcă au fost protagoniștii spectacolului de teatru 'Vineri de la șase și nouă' (regie artistică și scenografie: Mircea Cornișteanu), prezentat în premieră la 28 aprilie 2023, la Sala Mare ARCUB. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)