31 octombrie - Ziua internațională a Mării Negre
La 31 octombrie este marcată, anual, Ziua internațională a Mării Negre. La 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992, la București, cunoscută și sub numele de Convenția de la București, se menționează pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, https://mmediu.ro/.
Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră este un document care conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, notează https://marenostrum.ro/. A fost semnat în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre, desfășurate la Istanbul, în 30-31 octombrie 1996, de către cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin, și reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. Potrivit https://www.mae.ro/, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la București, de cele șase state, Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. 'În 1992, la București, statele riverane Mării Negre, pe deplin conștiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversității ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituțional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare și protecție a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, denumită generic și Convenția de la București, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie', menționa Ministerul Apelor și Pădurilor într-un comunicat din 31 octombrie 2019.
Foto: (c) DRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
'Convenția de la București reprezintă cadrul instituțional legal care permite Părților Semnatare să adopte și să implementeze măsuri adecvate pentru protecția și conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenției, fapt pentru care are obligația de a pune în aplicare Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, instrument de lucru și de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susține financiar programul de monitorizare național integrat al factorilor fizico-chimici și biologici al Mării Negre. Rezultatele obținute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătățirea stării ecologice a Mării Negre'. (sursa: https://mmediu.ro/)
Anexa Convenției cuprinde trei protocoale: unul, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență; cel de-al treilea, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenția, cât și Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit https://www.senat.ro/, organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.
Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniștrii cu atribuții în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele șase țări au semnat, în Ucraina, Declarația de la Odessa, care formulează o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, se arată pe https://www.blacksea-commission.org/. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre, dezvoltând și detaliind ideile Convenției de la București, în acord cu deciziile Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu scopul de a consolida și de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici și al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării și pentru protejarea biodiversității, se arată pe https://www.marinespecies.org/ și pe https://unepgrid.ch.
Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului, conform https://www.blacksea-commission.org/.
Planul Strategic de Acțiune a fost actualizat și aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, și a fost conceput ca un instrument de lucru esențial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea și monitorizarea politicilor și strategiilor de mediu pentru reducerea și eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversității ecologice a ecosistemului Marea Neagră.
În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundația Universitară a Mării Negre ''Mircea Malița'', o organizație regională, non-guvernamentală și non-profit, ce are ca obiective promovarea și o mai bună înțelegere și cercetare a economiei, societății, educației și guvernanței regiunii Mării Negre, poziționarea acesteia față de restul lumii, precum și dezvoltarea modalităților de promovare a intereselor regiunii la nivel internațional, se arată pe https://fumn.eu/.
În România a fost înființat, în 1999, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină 'Grigore Antipa' (INCDM), sub autoritatea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoașterii tradiției centenare și a continuității oceanologiei naționale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul școlii românești de ecologie marină, se menționează pe https://www.rmri.ro.
''Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină 'Grigore Antipa' Constanța (I.N.C.D.M. 'Grigore Antipa' Constanța), situat la litoralul românesc al Marii Negre, are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative și de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine și costiere, ecologiei și protecției mediului marin, precum și al gestionării resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes, pentru a răspunde cerințelor de interes național și internațional în zona economică exclusivă proprie, precum și obligațiilor impuse de aderarea României la convențiile internaționale de domeniu'', potrivit https://www.rmri.ro. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 45 de ani de la moartea solistului reggae Bob Marley (11 mai)
Bob Marley, solistul reprezentativ al stilului reggae, s-a impus prin crearea unor melodii care au depășit limitele cadrului muzical și au devenit repere pentru generații întregi pentru abordarea unor teme precum justiția socială, dragostea și spiritualitatea. Muzica produsă de artist alături de grupul The Wailers s-a impus ca o forță globală pentru diferite culturi și
FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la falimentul băncii austriece Creditanstalt (11 mai 1931)
Marea Depresiune din 1929, din SUA a afectat Europa, efectele resimțindu-se în special în Germania și Austria. Economiile europene depindeau mult de capitalul american. În 1931, cea mai mare bancă a Austriei, Creditanstalt, declara falimentul, provocând prăbușirea pieței bursiere austriece, amintește ht
DOCUMENTAR: 100 de ani de la nașterea agronomului și oenologului Valeriu D. Cotea (11 mai)
Personalitate emblematică și fondator al școlii moderne de oenologie românești, cu o impresionantă carieră științifică națională și internațională, construită de-a lungul a 60 de ani de activitate, academicianul Valeriu D. Cotea s-a născut la 11 mai 1926, în satul Călimanu, azi satul Vidra - comuna Vidra, județul Vrancea. A absolvit Școala Normală
Primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria (11 mai)
La 11 mai 2026 are loc, la Bruxelles, primul dialog politic la nivel înalt între Siria și Uniunea Europeană, cu scopul declarat de a avansa în direcția normalizării relațiilor dintre cele două părți, informează site-ul consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi coprezidată de Înalta R
Consiliul Afaceri Externe al UE: Balcanii de Vest, Ucraina, Orientul Mijlociu, pe agendă (11 mai)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene are loc la 11 mai 2026, la Bruxelles, abordând teme precum Balcanii de Vest, războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu etc. În marja evenimentului, va avea loc, de asemenea, un schimb informal de opinii cu ministra afacerilor externe a Canadei, Anita Anand, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Dionisie Vatopedinul de la Colciu; Sf. Sfințit Mc. Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor Greco-catolice Sf. m. Mochie Romano-catolice Sf. Mamert, ep. Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice, întrunit la Constantinopol î
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 mai
Este a 131-a zi a anului 2026. Au mai rămas 234 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 03 h 03 m și apune la 14 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Rică Răducanu
Fostul internațional de fotbal Rică Răducanu, pe numele său adevărat Necula Răducanu, s-a născut la 10 mai 1946, la Vlădeni, județul Ialomița. Crescut în Giulești, un cartier al Bucureștiului, unde a jucat fotbal, a descoperit și pasiunea pentru echipa locală Rapid, după cum recunoaște într-un interviu acordat, în 25 mai 2023, AGERPRES, cu pr
10 mai - Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus
Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus este marcată la 10 mai pentru atrage atenția asupra impactului pe care această boală o are asupra oamenilor din întreaga lume. Această zi a fost proclamată în 2004, la Eaton (Anglia), de un Comitet director internațional, reprezentând 13 țări, și este susținută de Federația Mondială
10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan
Ziua internațională a arborelui de argan este celebrată anual la 10 mai. A fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 5 martie 2021, pentru a evidenția importanța ecologică, economică și culturală a arborelui de argan, precum și în ceea ce privește rolul în protejarea mediului și în susținerea comunităților locale, în special în regiunil
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, instituită prin Legea 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea acestei zile a fost adoptat la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, for decizional, conform www.cdep.ro.
10 mai - Ziua tatălui
La 10 mai este sărbătorită Ziua tatălui în România, conform Legii nr. 319/2009, care prevede marcarea acestei zile în cea de-a doua duminică a lunii mai. Propunerea legislativă - Legea nr. 319/2009 - pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2009.
Reuniune informală a miniștrilor afacerilor europene privind extinderea UE și CFM (Cipru, 10-11)
O reuniune informală a Consiliului Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE), ce îi reunește pe miniștrii afacerilor europene, se reunește în zilele de 10-11 mai 2026, la Nicosia, în Cipru. Reuniunea are loc sub egida președinției cipriote a Uniunii, temele de discuție fiind CFM 2028-2034 și procesul de extindere al Uniunii Europene, conform cyprus-pr
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021. Deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat, în 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiecare an, la data de 10 mai a Zilei Independenței Naționale a Româ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 mai
Ortodoxe Sf. Ap. Simon Zilotul; Sf. Cuv. Calistrat de la Timișeni și Vasiova Duminica a 5-a după Paști Greco-catolice Duminica a 5-a a Paștilor. Sf. ap. Simon Zelotul Romano-catolice Duminica a 6-a a Paștelui Sf. Ioan de Avila, pr. înv.; Fer. Ivan Merz Sfântul Apostol Simon Zil