Moțiunile de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și acordul din Israel și Hamas s-au numărat printre cele mai importante subiecte ale acestei săptămâni în spațiul european.

Comisia Europeană (CE)

*Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat în această săptămână, pentru a doua oară în ultimele trei luni, cu încercări de destituire, Parlamentul European votând la 9 octombrie două moțiuni de cenzură în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Cele două moțiuni au fost depuse de grupurile politice 'Patrioți pentru Europa' și Stânga din PE și au fost prezentate pe 6 octombrie în plenul PE reunit la Strasbourg. Grupul 'Patrioți pentru Europa', condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunțând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, pe care l-a numit o 'capitulare', simbol al unei Uniuni Europene 'dezarmate și discreditate'. Bardella ceruse deja la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva președintei Comisiei Europene, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu țările latino-americane, pe care l-a descris drept o 'trădare' a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de 'complicitate' la 'genocidul' din Fâșia Gaza, reproșându-i că 'închide ochii' la situația din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters.

Parlamentul European a respins, la 9 octombrie, cu o largă majoritate, cele două moțiuni de cenzură. Niciuna dintre cele două moțiuni care au vizat Comisia Europeană nu a reunit minimum de voturi necesar de 361 de voturi din cei 720 de eurodeputați, prima fiind votată de 179 de europarlamentari, iar a doua de 133.

Împotriva primei moțiuni au votat 378 de eurodeputați din grupurile centriste, iar împotriva celei de a doua 388. În total au fost exprimate 594 de voturi din 720 posibile, ceea ce înseamnă din nou că peste o sută de membri ai PE fie au absentat de la vot, fie au fost prezenți și nu au dorit să voteze.

*Comisia Europeană (CE) a transmis, a 6 octombrie, că absența observatorilor internaționali la alegerile municipale desfășurate la 4 octombrie în Georgia 'subminează transparența și credibilitatea procesului democratic', a informat EFE.

'Am văzut că autoritățile georgiene nu au invitat la timp observatori internaționali din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și de la Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (ODIHR), iar acest lucru a subminat întreaga transparență și credibilitate a acestui proces democratic', a declarat purtătoarea de cuvânt a CE, Anitta Hipper, în timpul conferinței de presă zilnice a instituției. Ea a adăugat că autoritățile georgiene desfășoară 'propagandă de manual în ceea ce privește dezinformarea, atacurile împotriva ambasadorului nostru, care beneficiază de sprijinul nostru deplin' și a remarcat participarea redusă, alegerile fiind marcate de un 'boicot din partea opoziției'.

*Comisarul european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath, a declarat într-un mesaj video adresat participanților la cel de-al IV-lea Forum al procurorilor șefi din țările balcanice, organizat la Sofia, că îndeamnă toate țările balcanice să își consolideze cooperarea judiciară prin încheierea, acolo unde este cazul, a acordurilor de lucru cu Eurojust și cu Biroul Procurorului European și prin ratificarea convențiilor Consiliului Europei privind asistența reciprocă în materie penală, a transmis BTA.

La forumul organizat de serviciul parchetului bulgar au participat prim-ministrul Bulgariei, Rosen Jeliazkov, procurorul general interimar Borislav Sarafov și președintele Eurojust, Michael Schmid.

McGrath a făcut apel către partenerii din Balcanii de Vest să implementeze pe deplin mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă și să utilizeze la întregul său potențial echipele comune de anchetă și rețeaua judiciară europeană.

*Comisia Europeană dorește ca 'toate sau aproape toate' statele membre ale UE să contribuie cu garanțiile necesare pentru a oferi Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro finanțat din activele înghețate în urma sancțiunilor impuse Rusiei și pe care Kievul să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti 'reparații de război', a relatat, la 6 octombrie, agenția EFE.

În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash. Casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active din Belgia, care au ajuns deja la scadență sau vor ajunge la scadență în acest an, prin urmare sumele pot fi transformate în lichidități, a explicat Comisia Europeană într-un document prezentat celor 27 de state membre ale UE.

CE este încrezătoare că va putea prezenta o propunere legislativă formală privind inițiativa sa la următorul summit european din 23-24 octombrie, cu obiectivul de a avea acest nou mecanism în vigoare 'la începutul celui de-al doilea trimestru din 2026', au declarat surse comunitare.

Kremlinul a transmis, la 7 octombrie, că răspunde sancțiunilor și înghețării activelor Rusiei în Occident prin confiscări și naționalizări ale companiilor și activelor cetățenilor străini de pe teritoriul rus, potrivit agenției EFE. De când a început războiul în Ucraina în 2022, Rusia a naționalizat peste o sută de companii, multe cu acționariat străin, precum Shell, Danone sau ExxonMobil, altele aparținând unor cetățeni ruși.

*La 8 octombrie, CE a prezentat o propunere de protejare a sectorului siderurgic al UE împotriva efectelor inechitabile ale supracapacității globale, un pas vital în direcția asigurării viabilității pe termen lung a unei industrii esențiale din punct de vedere strategic, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Industria siderurgică din UE este al treilea cel mai mare producător de oțel din lume. Aceasta angajează în mod direct aproximativ 300.000 de persoane și sprijină în mod indirect aproximativ 2,5 milioane de locuri de muncă, cu unități de producție a oțelului în peste 20 de state membre ale UE. Fabricile siderurgice susțin multe economii regionale, subliniind importanța lor socioeconomică și politică.

Propunerea Comisiei menține principiul comerțului deschis și consolidează colaborarea cu partenerii mondiali pentru a combate supracapacitatea, prin: limitarea volumelor importurilor scutite de taxe vamale la 18,3 milioane de tone pe an (o reducere de 47% în comparație cu contingentele de oțel din 2024); dublarea nivelului taxei în afara contingentului la 50% (comparativ cu 25% în temeiul măsurii de salvgardare) și consolidarea trasabilității piețelor oțelului prin introducerea unei cerințe privind topirea și turnarea pentru a preveni eludarea.

*De la 10 octombrie, Uniunea Europeană aplică reglementări noi privind publicitatea politică plătită, conform cărora astfel de reclame trebuie marcate clar și trebuie făcută publică identitatea celor care le plătesc și sumele achitate, a anunțat Comisia Europeană, conform agenției dpa. Regulile prevăd de asemenea că este obligatorie precizarea publicului-țintă și au totodată ca scop evitarea amestecului străin în alegerile europene.

Parlamentul European (PE)

*La 7 octombrie, Parlamentul European a respins în cadrul a două voturi în plen ridicarea imunității a doi eurodeputați, respectiv liderul opoziției ungare Peter Magyar și activista italiană Ilaria Salis, refuzând astfel solicitarea Ungariei, unde cei doi sunt investigați în dosare fără legătură între ele, relatează agenția EFE.

Peter Magyar este un fost aliat al premierului conservator ungar Viktor Orban, devenit adversar al acestuia în urma unei afaceri politico-conjugale. Magyar a demisionat la începutul anului trecut din partidul Fidesz al lui Orban după ce a divorțat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiției și o aliată a premierului. El a fondat apoi partidul Tisza, care se descrie drept un partid pro-european de centru-dreapta și este susținut de Bruxelles, care contestă politică suveranistă a premierului ungar. Peter Magyar are în Ungaria trei dosare penale. În primul este acuzat că i-a smuls cu forța telefonul unei persoane care îl filma într-un club de noapte și apoi a aruncat aparatul în Dunăre, iar celelalte două dosare privesc acuzații de defăimare.

Cât despre eurodeputata italiană Ilaria Salis, această activistă antifascistă este acuzată în Ungaria de violențe în marja unei adunări neo-naziste. Arestată de autoritățile ungare în februarie 2023, ea a fost adusă în fața instanței încătușată cu lanțuri, situație față de care Italia a protestat oficial. După mai mult de un an de arest preventiv, ea a fost apoi plasată în arest la domiciliu și în cele din urmă eliberată după ce a obținut un mandat de eurodeputat la alegerile europarlamentare în 2024. În cazul ei, respingerea ridicării imunității a fost decisă la o diferență de numai un vot, fiind înregistrate 306 voturi pentru menținerea imunității și 305 împotrivă.

*PE a votat, pe 8 octombrie, interzicerea utilizării termenilor 'friptură', 'cârnat' și 'hamburger' pentru produse care nu conțin carne. Eurodeputații au aprobat cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă o propunere a politicienilor de dreapta care interzice termeni precum 'friptura vegetariană' și 'burger vegetarian'. Cu toate acestea, măsura luată de Parlamentul European trebuie negociată cu statele membre UE.

Acordul dintre Israel și Hamas

La 9 octombrie, lideri ai instituțiilor europene și șefii de stat și de guvern din Franța, Germania și Spania au salutat acordul dintre Israel și Hamas privind încetarea focului și eliberarea ostaticilor din Gaza, relatează agențiile internaționale de presă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat acordul într-un mesaj postat pe X, felicitând SUA, Qatar, Egipt și Turcia pentru eforturile diplomatice depuse. 'Acum, toate părțile trebuie să sprijine pe deplin termenii acordului. Toți ostaticii trebuie să fie eliberați în siguranță. Un armistițiu permanent trebuie încheiat. Suferința trebuie să se încheie', a postat von der Leyen, adăugând că UE va continua să furnizeze ajutor pentru Gaza și că este gata să ajute la reconstrucția enclavei.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a numit acordul asupra primei face a planului de pace al lui Trump o realizare semnificativă și a apreciat că este o șansă reală de a pune capăt războiului și a elibera toți ostaticii. 'UE va face tot ce va putea pentru a susține implementarea sa', a mai postat ea pe X.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a salutat 'speranța imensă' suscitată de acordul dintre Israel și Hamas și și-a exprimat speranța că va permite 'deschiderea către o soluție politică bazată pe soluția celor două state'. 'Franța este gata să contribuie la acest obiectiv. Discutăm din această după-amiază la Paris cu partenerii noștri internaționali', a scris el pe rețeaua X, referindu-se la o reuniune în cadrul cărora se va discuta despre moduri de acțiune de după-război. El a adăugat că face apel la Israel și Hamas 'să respecte cu strictețe termenii' acordului.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a salutat și el acordul privind încetarea focului între Israel și Hamas, adăugând că speră că va marca 'începutul unei păci juste și durabile'. 'A venit acum timpul pentru a dialoga, pentru a ajuta populația civilă și pentru a ne întoarce spre viitor. Cu speranță. Dar și cu justiție și memorie. Pentru ca atrocitățile trăite să nu se reproducă niciodată', a postat pe X Pedro Sanchez.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că anunțul privind acordul dintre Israel și Hamas referitor la o încetare a focului în Gaza este încurajator și s-a declarat încrezător că se va ajunge la o soluție în această săptămână. 'Evoluțiile din Israel sunt încurajatoare (...). Monitorizăm situația îndeaproape și rămânem încrezători că se va putea ajunge la o soluție în această săptămână', a declarat Friedrich Merz în cadrul unei conferințe de presă la Berlin. AGERPRES (Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)