Inaugurarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' - INSHR-EW a avut loc la 10 octombrie 2005, cu ocazia celei de-a doua comemorări a Zilei Naționale a Victimelor Holocaustului din România.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005. În 2004, Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel și mandatată de președintele României de atunci, Ion Iliescu, în spiritul cercetării istorice, stabilea responsabilitățile pentru tragedia evreilor din România și teritoriile administrate de aceasta. Concluziile au fost formulate și exprimate în volumul 'Raport final', menționează site-ul Institutului - https://www.inshr-ew.ro/.

'Comisia conchide, împreună cu marea majoritate a cercetătorilor de bună-credință ai acestui domeniu, că autoritățile române poartă principala responsabilitate atât pentru planificarea cât și pentru punerea în practică a Holocaustului. Aceasta include deportarea și exterminarea sistematică a majorității evreilor din Basarabia și Bucovina, precum și a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; uciderea în masă a evreilor români și a celor locali; execuțiile masive ale evreilor din timpul Pogromului de la Iași, discriminarea și degradarea sistematică la care au fost supuși toți evreii români în timpul administrației antonesciene. Evreii au fost supuși degradării pentru simplul motiv că erau evrei, au pierdut protecția statului și au devenit victimele lui. O parte a populației roma din România a fost, de asemenea, supusă deportării și morții în Transnistria', arată documentul amintit.

Astfel, la distanță de un an, în 2005, s-a înființat din inițiativa guvernului, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' având 'ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor și rezolvarea unor probleme științifice referitoare la Holocaust, elaborarea și implementarea de programe educaționale și culturale privind acest fenomen istoric'.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' pune la dispoziția publicului larg interesat de subiect, cât și istoricilor sau cercetătorilor din domeniu o arhivă documentară cu peste 1,5 milioane pagini microfilmate din arhivele publice ale instituțiilor statului. În plus, derulează programe de formare pentru profesorii din învățământul preuniversitar cu subiecte despre Holocaust, xenofobie, discriminare, naționalism. De asemenea, susține proiecte de istorie orală pentru conservarea memoriei celor care au pătimit sau au fost martori ai evenimentelor.

Proiectele de cercetare ale institutului se referă la Pogromul de la București (ianuarie 1941), cel de la Iași (iunie 1941) sau la sistemul de muncă obligatorie la care a fost supusă populația evreiască în acea perioadă. Un alt proiect foarte important al Institutului a fost programul de cercetare arheologică prin care s-a constatat și identificat, în noiembrie 2010, existența unei gropi comune la 15 km de orașul Iași.

Vernisajul expozitţei 'Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iaşi', organizat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel'

Foto: (c)  RADU TUTA/AGERPRES FOTO

Institutul 'Elie Wiesel' a sprijinit construcția unui Memorial al victimelor Holocaustului din România, dezvelit în 2009, și înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

'Am început de la a publica broșurele și ca un punct culminant al cercetării academice în Institut am reușit să publicăm o carte despre memoria Holocaustului în post-comunism, la o editură de prestigiu academic, și anume Indiana University Press', a declarat Alexandru Florian, director general INSHR-EW și editor al cărții 'Holocaust Public Memory in Postcommunist Romania' (2018).

'Este o recunoaștere târzie a unei realități tragice prin care a trecut națiunea română în timpul Holocaustului și este o încercare de a recupera o istorie pierdută cu - aș spune - rea știință, ascunsă timp de multe decenii în România', a explicat Virgil Nițulescu, manager al Muzeului Național al Țăranului Român, în materialul dedicat aniversării a 15 ani de activitate ai INSHR-EW.

La 9 octombrie 1941, în urmă cu 84 de ani, începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate au fost escortați în Transnistria. Imaginea de ansamblu a atrocităților ne vorbește despre: peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană, victime ale regimului Antonescu, care au murit de gloanțe, frig, foame sau boli; 11.000 de romi exterminați în Transnistria de către autoritățile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu, arată https://www.inshr-ew.ro/.

'Sunt o supraviețuitoare bătrână, am avut 18 ani când am fost trimisă în Transnistria, când am fost deportată în Transnistria, mai bine zis, din Câmpulung Moldovenesc, și am realizat că Auschwitz-ul a fost soluția totală. Am murit bucată cu bucată în cei trei ani în care am fost în Transnistria, dar n-am murit de tot și m-am putut întoarce.', a mărturisit Miriam Korber Bercovici, supraviețuitoare a deportărilor în Transnistria, născută în 1923, care a mai spus că a avut ocazia să le vorbească în Institut unor elevi și studenți. 'Tineretul nu cunoaște evrei. N-a văzut evreu. Și oameni bătrâni. (...) Au fost foarte mirați că mai există evrei în România.', a evidențiat Miriam Korber Bercovici în materialul documentar amintit.

Iancu Țucărman (1922-2021), supraviețuitor al 'trenurilor morții' de la Iași din iunie 1941, a salutat, la rândul său, inițiativa. ''Țin să felicit din toată inima că institutul se numește și Elie Wiesel, pentru că această mare personalitate, supraviețuitor al Lagărului de la Auschwitz, o personalitate care a militat pentru pace în lume, fiind și deținător al Premiului Nobel pentru Pace, constituie un simbol al luptătorului pentru înțelegere între oameni, înțelegere între națiuni.', a declarat Iancu Țucărman în 2020.

Stelian Tănase, scriitor român și analist politic, a punctat că înființarea Institutului 'a fost un moment important și dintr-un motiv, să zicem, obscur'. 'În istoria românilor, în manualele de școală (...) se vorbește puțin despre rolul evreilor în istoria românească, economică, culturală, politică și, de asemenea, se vorbește și mai puțin despre Holocaust. Așa că, nașterea Institutului a fost un lucru foarte bun, el s-a și afirmat rapid prin activitățile sale, prin faptul că n-a dormit în bugete.', consideră acesta.

'Munca Institutului 'Elie Wiesel' nu a făcut decât să ne facă să înțelegem istoria, pentru a nu repeta greșelile trecutului. Sper din tot sufletul ca institutul să-și continue treaba, de care eu am nevoie și în mediul profesional, ONG-istic, dar și în mediul academic.', a explicat și Gelu Duminică, sociolog, director executiv al agenției 'Împreună'.

''Fără memorie nu există cultură, fără memorie nu ar fi nicio civilizație, nicio societate, niciun viitor', spunea Elie Wiesel (1928-2016), citat de actrița Maia Morgenstern în materialul 'The National Museum of the History of the Romanian Jewry and the Holocaust', publicat de INSHR-EW în 2023.

Între publicațiile Institutului 'Elie Wiesel' în cei 20 de ani de activitate, se numără: Revista INSHR-EW 'Studii și cercetări' (2009-prezent), 'Jurnal de război. București, 1943-1944'; 'Enciclopedia istorică a comunităților evreiești din România', vol.1 (2024), vol.2 (2025), 'Despre nazismul și filosofia lui Heidegger' (2024), 'Mișcarea romă din România în presa interbelică: 1933-1941' (2022), 'Elita culturală și discursul antisemit interbelic' (2022), 'Pogromul de la Iași' (2021), 'Holocaustul în România' (2019), 'Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane' (2015), ''Iulie însângerat. România și Holocaustul din vara lui 1941'' (2015). AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)