A șaptea reuniune a Comunității politice europene la Copenhaga (2 octombrie)
Cea de-a șaptea reuniune a Comunității politice europene, la care participă lideri de pe întregul continent european, se reunește la Copenhaga, la 2 octombrie. Temele abordate includ modalități de a întări Ucraina, situația generală a securității în Europa și modalități prin care Europa poate deveni mai puternică și mai sigură în situația geopolitică actuală, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Uniunea Europeană va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, care va coprezida reuniunea împreună cu prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen.
Sesiunea plenară va fi urmată de mai multe mese rotunde concentrate pe diferite aspecte ale situației securității în Europa, inclusiv: amenințări tradiționale și hibride, securitatea economică sau migrația.
Ca de fiecare dată, la reuniune au fost invitați să participe 47 de șefi de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale UE, dar și din țări extra-UE: Albania, Andora, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina, Regatul Unit.
Următoarele reuniuni ale Comunității politice europene vor avea loc în Armenia și în Irlanda.
***
Până în prezent, Comunitatea politică europeană s-a reunit de șase ori în Cehia, Republica Moldova, Spania, Regatul Unit, Ungaria și Albania.
Prima reuniune a Comunității politice europene, ce a reunit lideri de pe întregul continent, a avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Liderii participanți au discutat atunci, în principal, probleme de pace și securitate, cu accent pe războiul Rusiei în Ucraina și criza energetică. În marja reuniunii, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Armenia a fost de acord să faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul, care să dureze două luni. Azerbaidjanul a fost de acord să coopereze cu această misiune în ceea ce îl privește.
În cadrul următoarei reuniuni, desfășurate la 1 iunie 2023, în Republica Moldova, șefii de stat și de guvern au discutat despre eforturile comune pentru pace și securitate, reziliență energetică și conectivitate și mobilitate în Europa.
A treia reuniune a Comunității politice europene s-a desfășurat la 5 octombrie 2023, la Granada, în Spania, conform https://www.epcsummit2023.md/ și https://www.consilium.europa.eu/. La reuniunea din 5 octombrie au participat 44 de șefi de stat sau guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, alături de liderii UE: președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. De la reuniunea la nivel înalt au lipsit președinții Turciei și Azerbaidjanului. Liderii au discutat despre modalitățile prin care Europa poate deveni mai rezilientă, mai prosperă și mai geostrategică, scrie https://www.consilium.europa.eu/. De asemenea, în marja reuniunii, președintele Consiliului European, Charles Michel, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, convenind acordarea de asistență umanitară suplimentară Armeniei. Liderii europeni au solicitat Armeniei și Azerbaidjanului să îi elibereze pe toți deținuții și să coopereze pentru a aborda soarta persoanelor dispărute.
Cea de-a patra reuniune a comunității politice europene din 18 iulie 2024 a reunit lideri de pe întregul continent la Palatul Blenheim, în Oxfordshire, Regatul Unit. Liderii și-au reafirmat, în context, sprijinul continuu pentru Ucraina și au purtat discuții privind energia și conectivitatea, securitatea și democrația, precum și migrația, informează https://www.consilium.europa.eu/.
În 7 noiembrie 2024, la Budapesta, a avut loc cea de-a cincea reuniune a Comunității politice europene. Liderii au discutat, în context: despre provocările cu care se confruntă Europa în materie de securitate, în contextul războiului din Ucraina și al escaladării situației în curs din Orientul Mijlociu; despre migrația ilegală; despre aspecte legate de securitatea economică și de conectivitate din perspectiva energiei, a transporturilor, a tehnologiei informației și a comerțului mondial. Relațiile UE-SUA au fost, de asemenea, un subiect de discuție între lideri, având în vedere recentele alegeri din SUA, scrie https://www.consilium.europa.eu/.
Cea de-a șasea reuniune a comunității politice europene, având ca temă 'Noua Europă într-o lume nouă: unitate - cooperare - acțiune comună', a avut loc la Tirana, în Albania, la 16 mai 2025, reunind lideri de pe întregul continent. Au fost abordate teme precum securitatea și reziliența democratică a Europei, competitivitatea și provocările în materie de mobilitate, migrația și capacitarea tinerilor, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.
***
Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică, interguvernamentală, care își propune să promoveze dialogul politic și cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun și să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european.
'Am convenit să lansăm comunitatea politică europeană, cu scopul de a reuni țările de pe continentul european și de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiția noastră este să aducem împreună lideri pentru a purta discuții de pe poziții de egalitate și să încurajăm dialogul politic și cooperarea pe probleme de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securității, stabilității și prosperității Europei în ansamblu', menționează președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare de invitație adresată membrilor Consiliului European (reunit la Praga, la 7 octombrie 2022) și citată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Ideea inițiativei unei comunități politice europene aparține președintelui francez, Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în fața Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ''decenii'' pentru ca Ucraina să adere la UE și sugera că, între timp, țara poate face parte dintr-o ''comunitate politică europeană'', care ar putea include Regatul Unit, țară ieșită din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Pe 19 mai 2022, președintele Macron a explicat că eventuala ''comunitate politică europeană'' ar fi ''complementară'' procesului de aderare la Uniunea Europeană și nu ''o alternativă'' la acesta, conform AFP. Acest nou format ar viza ''crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni națiuni europene democratice care aderă la esența noastră de valori și care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană'', a mai spus Macron, în contextul vizitei președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris.
La 27 iunie 2022, Palatul Elysee a transmis, în urma unei discuții purtate de președintele Emmanuel Macron cu șeful guvernului de la Londra, că prim-ministrul britanic, Boris Johnson, este interesat de proiectul francez al comunității politice europene, care ar permite 'reangajarea' Regatului Unit în Europa după Brexit, potrivit AFP. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvâr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 august
Ortodoxe Schimbarea la Față a Domnului Greco-catolice Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos Romano-catolice Schimbarea la Față a Domnului Fer. Octavian, ep. Schimbarea la Față a Domnului încheie șirul praznicelor &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 august
Este a 218-a zi a anului 2026. Au mai rămas 147 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 23 h 55 m și apune la 14 h 52 m. Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 21 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (5-9 august)
În perioada 5-9 august 2026, Iașul devine din nou capitala filmului românesc prin cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR). Manifestarea, organizată de Asociația ARTIS în parteneriat cu Ateneul Național din Iași, își propune să transforme cinci zile de august într-un spațiu de reflecție, dialog și reconectare prin
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului; Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei Greco-catolice Sf. m. Eusignie; Sf. papă Fabian Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 august
Este a 217-a zi a anului 2026. Au mai rămas 148 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 22 m și apune la 13 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr