În ziua de 19 decembrie 2024, este programat vernisajul expoziţiei "Kraus-Expresii ale modernismului", la Galeria Arcada din cadrul Muzeului Naţional de Artă Timişoara, potrivit mnart.museum. Evenimentul aduce în prim-plan opera arhitectului şi pictorului Albert Kristof-Krausz, personalitate marcantă a generaţiei interbelice de artişti din Timişoara, cel care a avut o contribuţie deosebită la modelarea spaţiului urban şi a artei locale.

Expoziţia reuneşte tablouri din colecţiile Muzeului Naţional de Artă Timişoara, Filarmonicii Banatul Timişoara, Comunităţii Evreieşti din Timişoara, precum şi din colecţii private, arată un comunicat al MNArT.

Publicul va putea consulta documente inedite provenind din Arhivele Naţionale ale României - judeţul Timiş, patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj-Napoca şi al Asociaţiei Prin Banat/Heritage of Timişoara, prezentate pentru prima dată în cadrul unei expoziţii de acest gen.

De asemenea, în cadrul evenimentului, vizitatorii vor viziona machete realizate printr-o colaborare cu Facultatea de Arhitectură a Universităţii Politehnica Timişoara şi Atelierul Non-Formal de Planificare Spaţială Timişoara, care ilustrează viziunea modernistă a lui Krausz asupra spaţiului urban.

Iniţiativa face parte dintr-un demers mai amplu al Muzeului Naţional de Artă Timişoara de a readuce în atenţia publicului local generaţia interbelică de artişti şi arhitecţi care au contribuit la identitatea culturală multietnică a oraşului.

Arhitect, pictor, critic de artă şi jurnalist, Albert Kristof-Krausz s-a născut la 19 aprilie 1892, la Timişoara, potrivit bjt2006.org.

A absolvit, în 1910, Liceul Real de Stat din Timişoara. A obţinut diploma de arhitect în 1915, la Munchen, unde a studiat sub coordonarea profesorului Theodor Fischer, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi şi urbanişti ai vremii.

În timpul Primului Război Mondial, a servit în armată ca inginer.

După noiembrie 1918, s-a dedicat picturii şi arhitecturii. În 1919, a avut loc vernisajul primei sale expoziţii la Timişoara.

A participat la numeroase expoziţii colective cu peisaje şi portrete, realizate sub influenţa impresionismului francez.

În 1926, a participat la deschiderea Căminului Artiştilor, notează bjt2006.org.

Între 1929 şi 1932, a studiat arta, la Berlin. Întors în Timişoara, a realizat portretele multor personalităţi ale oraşului interbelic. Printre acestea, îi amintim pe: scriitorii şi jurnaliştii Asztalos Sandor, Endre Karoly, Kalotai Gabor; pictorul Podlipny Gyula; pianistul Freund Leo; violonistul Brandeisz Jozsef; preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, dr. Vertes Adolf.

A desenat ilustraţii pentru cărţi şi a publicat articole de critică de artă şi însemnări de călătorie în publicaţii precum Temesvari Hirlap şi Heti Magazin.

Clădirea fostului Sanatoriu Central din Timişoara, cunoscut şi sub numele de Freund Szanatorium, a fost construită în anul 1935, după planurile arhitectului Albert Krausz. Tot după planurile sale a fost realizat şi fostul Hotel Carlton, aflat în apropiere de Piaţa Victoriei, considerat una dintre cele mai pure manifestări ale arhitecturii moderniste din Timişoara, arată heritageoftimisoara.ro.

Albert Krausz a conceput şi fosta vilă Constantin Purcariu, pe splaiul Tudor Vladimirescu, devenită, în prezent, Hotelul Savoy.

Nu în ultimul rând, Casa Dr. Samuel Kohn, una dintre cele mai reprezentative construcţii din Timişoara ce corespunde curentului "cubist", a fost ridicată, de asemenea, după planurile arhitectului Albert Krausz. Aici a funcţionat cabinetul de pediatrie al doctorilor Samuel Kohn şi al fiului acestuia, Emanuel Kohn. În acelaşi imobil, a locuit familia Wilkovits-Sarolta, supravieţuitoare a lagărului de la Auschwitz, arată heritageoftimisoara.ro.

După instalarea regimului comunist, Albert Krausz a fost acuzat de a fi exploatator burghez, fiindu-i interzis, după 1947, dreptul de a profesa ca arhitect, se arată în lucrarea "Albert Krausz (1892-1958), arhitect şi portretist al Timişoarei interbelice în surse memorialistice", de Marius Cornea, disponibilă la adresa analelebanatului.ro.

Printre picturile realizate după anul 1950, se numără: "Motiv ţărănesc din Nădrag", "Rămăşiţele trecutului", "Peisaj pe Bega", "Peisaj din Banat" şi "Motiv din Timişoara". Unele dintre acestea au fost achiziţionate de Muzeul Banatului şi transferate, în anul 2006, Muzeului de Artă din Timişoara, notează Marius Cornea.

Albert Kristof-Krausz s-a stins din viaţă la 18 decembrie 1958, la Timişoara, fiind înmormântat în Cimitirul Evreiesc din oraş. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Muzeul Național de Artă Timișoara/facebook.com