Întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României a fost anulat de Curtea Constituţională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidenţial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie, nu s-a mai desfăşurat. Conform Hotărârii Curţii, Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare, "inclusiv constituirea de noi birouri electorale, depunerea de noi candidaturi şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale". În paralel, tot prin Hotărârea Curţii, mandatul actualului preşedinte Klaus Iohannis se prelungeşte până la depunerea jurământului de către preşedintele nou-ales, adică până după alegerile prezidenţiale reluate. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis poate convoca parlamentul nou ales, în urma scrutinului din 1 decembrie 2024, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Urmează consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare şi formarea noului guvern.


* Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidenţiale

Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, Curtea a anulat întregul proces electoral desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.

Astfel, procesul electoral pentru alegerea preşedintelui va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale, conform https://www.ccr.ro/.

Curtea a invocat, în decizia de anulare a alegerilor, rolul Curţii de garant al supremaţiei Constituţiei (art. 142, alin. (1) din Constituţie) şi atributul acesteia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de confirmare a rezultatelor sufragiului (art. 146 lit. f) din Constituţie).

Curtea şi-a motivat decizia din 6 decembrie prin luarea la cunoştinţă de declasificarea, la data de 4 decembrie 2024, a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aparţinând Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Din examinarea documentelor desecretizate, Curtea a constatat, în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice.

Potrivit "Notelor de informare" desecretizate, principalele aspecte imputate procesului electoral sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online, se mai arată în Hotărârea CCR.

De asemenea, Curtea a precizat că, având în vedere complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale necesare ulterior pronunţării prezentei hotărâri, în situaţia dată, se aplică art. 83 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia Preşedintele României în funcţie "exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou-ales". Mandatul actualului preşedinte Klaus Iohannis urma să expire la 21 decembrie 2024 (art. 83, alin. (1) din Constituţie).


* Convocarea parlamentului nou ales

Conform art. 63, alin. (3) din Constituţie, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare s-au desfăşurat la 1 decembrie 2024, iar la 7 decembrie, Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale, preşedintele poate convoca noul parlament până la cel târziu 21 decembrie 2024.


* Consultările preşedinte-partide

Potrivit art. 103, alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.

În doctrina juridică, etapa consultărilor dintre preşedinte şi partidele politice parlamentare reprezintă o primă etapă a procedurii mai largi de formare a guvernului. Astfel, această etapă a consultărilor vizează implicarea preşedintelui, care apare ca fiind singura autoritate publică competentă să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Decizia este legată, astfel, de configuraţia politică a parlamentului, iar în ipoteza în care un partid deţine majoritatea absolută în legislativ, preşedintele are obligaţia constituţională de a consulta acest partid şi numai după această consultare poate să nominalizeze candidatul la funcţia de prim-ministru. În situaţia în care nu există un asemenea partid, preşedintele trebuie să consulte toate partidele cu prezenţă parlamentară, conform volumului "Constituţia României revizuită - comentarii şi explicaţii", Mihai Constaninescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu (Editura All Beck, 2004).

În situaţia în care nu există un partid care deţine majoritatea absolută în parlament, se subînţelege că preşedintele caută soluţia care să întrunească adeziunea mai multor partide, pentru a se asigura majoritatea în parlament nu numai pentru votul de învestitură, dar şi pentru realizarea programului legislativ, ca dimensiune a programului de guvernare, se mai arată în volumul citat.

Nu în ultimul rând, volum citat mai menţionează că textul constituţional este redactat de aşa natură încât să permită cât mai multe formule pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, acesta putând fi liderul unui partid politic, un tehnocrat dintr-un partid, un tehnocrat din afara partidelor, un specialist care este şi deputat sau senator sau un specialist care nu este membru al parlamentului.

* Formarea noului guvern

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului. Programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniştri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului şi depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României.

* Audierile în parlament a propunerilor de miniştri

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru (Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi, la rândul ei, audiată, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz (Regulamentul activităţilor comune).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a camerelor parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului (Regulamentul activităţilor comune).


* Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului

După încheierea dezbaterilor pe marginea prezentării programului şi a listei Guvernului, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile (art. 89 şi 90 din Regulamentul comun).

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României, pentru a numi guvernul (art. 91 şi 92 din Regulamentul comun).

Adoptarea hotărârii comune a celor două camere cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului semnifică un fapt juridic care dă naştere "contractului de guvernare" între parlament, pe de o parte, şi echipa guvernamentală, pe de altă parte, se precizează în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).


* Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României

Prim-ministrul şi membrii guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte, îşi exercită mandatul începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituţie).

În volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii", autorii arată că depunerea jurământului membrilor guvernului în faţa preşedintelui nu este doar o etapă protocolară a procedurii de învestitură, ci are consecinţe juridice. Astfel, se argumentează că începerea exercitării mandatului de membru al guvernului este condiţionată de depunerea jurământului.

În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Lãzãroiu)