Noua formulă a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, a fost votată în plenul reunit al Parlamentului European. Legislativul european a adoptat bugetul Uniunii Europene pentru 2025 şi a aprobat un ajutor din Fondul de Solidaritate al UE pentru a sprijini eforturile autorităţilor din Germania şi Italia în legătură cu inundaţiile din acest an. Eurodeputaţii au cerut, într-o rezoluţie, comunităţii internaţionale să acţioneze rapid şi decisiv pentru a aborda escaladarea alarmantă a războiului din Ucraina. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în intervalul 25-29 noiembrie 2024.

Comisia Europeană
La 26 noiembrie 2024, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, s-a declarat convinsă, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că România şi Bulgaria "se vor bucura de toate avantajele Spaţiului Schengen" începând de anul viitor. "Mă aştept ca preşedinţia maghiară (a Consiliului UE - n.r.) să propună Consiliului în decembrie să elimine controalele la frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025", a afirmat Ylva Johansson în faţa eurodeputaţilor.

La 27 noiembrie 2024, noua formulă a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, a fost aprobată de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, conform agenţiilor internaţionale de presă. Legislativul comunitar a exprimat votul asupra noii echipe a Ursulei von der Leyen, respectiv 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri. În dezbaterea din plenul Parlamentului European de dinaintea votului, Ursula von der Leyen a spus că libertatea şi suveranitatea Uniunii Europene depind "mai mult ca oricând" de "puterea sa economică". "Consider că generaţia noastră de europeni trebuie încă o dată să lupte pentru libertate şi suveranitate (...) Libertatea şi suveranitatea noastră depind de puterea noastră economică. Securitatea noastră depinde de capacitatea de a fi competitivi, de a inova şi de a produce. Modelul nostru social depinde de o economie în creştere în timp ce se confruntă cu schimbări demografice", a mai afirmat şefa Comisiei Europene. Noul executiv comunitar îşi preia mandatul la începutul lunii decembrie.

Cu acelaşi prilej, Ursula von der Leyen a indicat că "prima iniţiativă majoră" a Comisiei Europene se va concentra pe competitivitate pentru a "reduce" decalajul faţă de Statele Unite şi China în noile afaceri şi tehnologii şi pentru a spori securitatea UE şi a-i creşte capacitatea de a se susţine singură. Ea a promis un plan pentru "decarbonizarea şi competitivitatea Europei", pentru a echilibra angajamentele climatice ale UE cu preocupările mediului de afaceri legate de birocraţie. Activitatea noii Comisii Europene "va însemna, mai presus de toate, să rămânem uniţi şi fideli valorilor noastre, să găsim modalităţi de a lucra unii cu alţii şi să depăşim fragmentarea", a mai declarat Ursula von der Leyen în faţa eurodeputaţilor.

În plus, preşedinta Comisiei Europene a declarat, la 27 noiembrie 2024, în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, conform AFP şi DPA. Cheltuielile UE pentru apărare "trebuie să crească", a spus Ursula von der Leyen. "Rusia cheltuieşte până la 9% din PIB-ul său pentru apărare. Europa cheltuieşte în medie 1,9%", a adăugat politiciana germană. Totodată, şefa executivului Uniunii Europene a menţionat "războaiele, conflictele şi suferinţa" din Ucraina, Orientul Mijlociu şi unele părţi din Africa.

În ce priveşte relaţia de colaborare transatlantică, Uniunea Europeană - SUA, preşedinta Ursula von der Leyen, a dat asigurări, într-o conferinţă de presă comună cu Roberta Matsola, preşedinta PE, că va lucra "din greu" pentru "a avea o cooperare constructivă" cu viitoarea administraţie a SUA după preluarea mandatului de preşedinte, în ianuarie 2025, de către republicanul Donald Trump. "Ca în cazul oricărei administraţii americane, este important ca Uniunea Europeană să aibă o cooperare constantă şi constructivă. După cum ştiţi, am avut o primă discuţie la telefon cu preşedintele ales (Donald Trump - n.r.) şi voi lucra din greu pentru a avea o cooperare constructivă cu administraţia SUA", a spus Ursula von der Leyen. Oficialul UE a trasat deja câteva teme importante care vor constitui "centrul discuţiei, de exemplu securitatea şi investiţiile în securitate, (...) prosperitatea şi competitivitatea noastră în raport cu concurenţii noştri, sunt temele pe care le avem de făcut".

Cu acelaşi prilej, Roberta Metsola a declarat că "cetăţenii aşteaptă rezultate de la noi pentru a aborda creşterea costului vieţii, făcând Uniunea noastră mai competitivă şi devenind mai independentă în domenii precum energia, securitatea sau apărarea".


Parlamentul European
Biroul Parlamentului European, organismul care hotărăşte în chestiunile ce privesc organizarea internă a instituţiei, a aprobat, la 25 noiembrie 2024, o creştere semnificativă a eforturilor de reducere a amprentei ecologice a legislativului comunitar, care şi-a actualizat politica de mediu şi a stabilit noi obiective în acest domeniu pentru perioada 2024-2029, conform unui comunicat de presă. Printre noile obiective de atins până în 2029 se numără o reducere a amprentei de carbon cu cel puţin 55% tone de emisii de gaze cu efect de seră pe echivalent normă întreagă comparativ cu 2006 şi o scădere cu 55% a consumului de energie (kWh/metru pătrat) comparativ cu 2012. De asemenea, PE îşi propune creşterea ponderii consumului de energie din surse regenerabile la 80% şi o reducere de 85% a consumului de hârtie comparativ cu 2012.

În 26 noiembrie 2024, eurodeputaţii au cerut, într-o dezbatere, o decizie favorabilă a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 12-13 decembrie privind aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi au reamintit că cele două ţări îndeplinesc de mulţi ani condiţiile tehnice necesare. ''După ani lungi de negociere, după ce în 2011 au fost îndeplinite criteriile, după abordarea progresivă, în sfârşit, România şi Bulgaria vor deveni membre ale spaţiului Schengen. Decizia trebuie să fie aprobată de Consiliu, nu putem accepta niciun fel de alt rezultat. Va fi nevoie de putere, de capacitate şi de flexibilitate. Însă a sosit momentul să fim la înălţime pentru o strategie de securitate internă a UE demnă de acest nume. Este momentul pentru mai multă Europă, nu pentru mai puţină'', a declarat eurodeputata Lena Dupont, în numele grupului PPE. Potrivit eurodeputatului bulgar Kristian Vighenin, reprezentant al grupului S&D, aderarea deplină a Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen va însemna reducerea costului pentru transport, dar şi îmbunătăţirea competitivităţii companiilor europene. Premierul Ungariei Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat, recent, că miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României şi Bulgariei să adere şi cu frontierele terestre la spaţiul Schengen.

La 27 noiembrie 2024, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat bugetul Uniunii Europene din 2025, care prevede un sprijin consistent pentru soluţionarea problemelor din domenii precum sănătate, ajutor umanitar, gestionarea frontierelor şi climă, indică un comunicat al PE. Bugetul total pentru 2025 este de 199,4 miliarde de euro, cu 6% mai mare decât cel pentru 2024. Bugetul UE pentru 2025 a fost adoptat cu 418 voturi pentru, 185 împotrivă şi 67 abţineri. Consiliul aprobase deja acordul la 25 noiembrie. Eurodeputaţii au obţinut fonduri suplimentare pentru programe esenţiale în bugetul anual pentru 2025. Ei au negociat cu succes o sumă suplimentară de 230,7 milioane euro peste propunerea iniţială a Comisiei, concentrându-se pe iniţiative-cheie, inclusiv cercetarea, sănătatea, educaţia, fermierii tineri, coordonarea schemelor de securitate socială, răspunsul la situaţii de criză provocate de dezastre naturale, acţiunea climatică, ajutorul umanitar, mobilitatea militară şi gestionarea frontierelor. Pe lângă această finanţare suplimentară, de creşteri semnificative vor beneficia programele Erasmus+ (422 milioane euro) şi Orizont Europa (20 milioane euro), aceşti bani fiind alocaţi din economiile realizate anterior.

Parlamentul European a aprobat, în 27 noiembrie 2024, cu 660 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi patru abţineri, un ajutor în valoare de peste 116 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE (EUSF) pentru a sprijini eforturile autorităţilor din Germania şi Italia în legătură cu inundaţiile din acest an, potrivit unui comunicat difuzat pe website-ul legislativului european. Ajutorul pentru inundaţiile masive din luna mai din sudul Germaniei se va ridica la 112,1 milioane de euro, iar cel pentru Italia, unde în iunie a fost afectată de inundaţii regiunea Valle d'Aosta, la 4 milioane de euro. Asistenţa din EUSF va acoperi o parte din costurile operaţiunilor de urgenţă şi redresare, printre care repararea infrastructurii avariate, protejarea moştenirii culturale şi desfăşurarea unor acţiuni de curăţare.

La 28 noiembrie 2024, eurodeputaţii au cerut comunităţii internaţionale să acţioneze rapid şi decisiv pentru a aborda escaladarea alarmantă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat al legislativului european, citat de europarl.europa.eu. Într-o rezoluţie, adoptată cu 390 voturi pentru, 135 împotrivă şi 52 abţineri, Parlamentul European a condamnat utilizarea trupelor nord-coreene de către Rusia şi testele cu rachete balistice pe teritoriul Ucrainei. Aceste acţiuni recente de escaladare reprezintă o nouă etapă a războiului şi un risc major pentru securitatea Europei în ansamblu, au menţionat membrii PE, care au solicitat statelor membre şi altor parteneri ai Ucrainei să reacţioneze corespunzător. Rezoluţia PE îi solicită Consiliului extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei, în mod special pentru sectoarele economice importante precum cel metalurgic, nuclear, chimic, agricol, bancar, dar şi împotriva materiilor prime ruseşti. Eurodeputaţii îndeamnă statele membre să consolideze sprijinul militar oferit Ucrainei prin furnizarea de avioane, rachete cu rază lungă de acţiune, inclusiv rachete Taurus, sisteme moderne de apărare antiaeriană, inclusiv Patriot şi SAMP/T, muniţie, precum şi sisteme portabile antiaeriene, artilerie şi programe de instruire pentru forţele armate ale Ucrainei. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)