FRAGMENT DE ISTORIE: Deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti (22 noiembrie 1869)
Facultatea de Medicină din Bucureşti şi-a deschis cursurile la 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universităţii din Bucureşti, şi, totodată, pe teritoriul ţării noastre, potrivit https://umfcd.ro/.
Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, care obţinuse, la Paris, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti o şcoală de mică chirurgie, au fost întemeietorii învăţământului medical din ţara noastră, înfiinţând în 1857, la Bucureşti, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile la 22 noiembrie 1869, potrivit site-ului Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'' din Bucureşti.
Aspecte din Aula Facultăţii de Medicină şi Farmacie (Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti), 1953.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN /Arhiva istorică AGERPRES
Printre profesorii care au contribuit la dezvoltarea învăţământului în Facultatea de Medicină din Bucureşti, se numără alături de Carol Davila, Iacob Felix (1832-1905), fondatorul şcolii de igienă, cu preocupări de medicină generală, Alexandru Marcovici (1835-1886), iniţiatorul clinicii medicale, Nicolae Turnescu (1819-1890) şi Constantin Dumitrescu-Severeanu (1840-1930), întemeietorii clinicii chirurgicale, Zaharia Petrescu (1841-1901), fondatorul terapeuticii medicale; Alexandru Suţu (1837-1919), care a pus bazele medicinii legale şi ale psihiatriei.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
În 1873, a avut loc susţinerea primelor teze de doctorat la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Până în 1888 s-au susţinut, paralel cu tezele de doctorat, 19 diplome de licenţă în medicină.
Un alt eveniment important în dezvoltarea instituţiei a fost crearea la 1 ianuarie 1875, din iniţiativa viitorului profesor Nicolae Manolescu (1850-1910), a Societăţii studenţilor în medicină din Bucureşti.
În 1898, Şcoala de Farmacie a devenit secţie a Facultăţii de Medicină şi funcţionează cu acest statut până în 1923, când se înfiinţează Facultatea de Farmacie, ca instituţie separată, în cadrul Universităţii din Bucureşti.
În 1887, trei eminenţi savanţi au fost invitaţi ca profesori la conducerea unor catedre principale ale facultăţii: Victor Babeş (1854-1926), unul din marii bacteriologi şi anatomo-patologi ai epocii sale; George Assaky (1855-1899), fondatorul şcolii de chirurgie experimentală, şi Nicolae Kalinderu (1832-1902), eminent clinician, iniţiatorul orientării anatomo-clinice în medicina românească.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
În cadrul facultăţii, în 1895, este numit profesor de anatomie topografică şi de clinică chirurgicală Thoma Ionescu (1860-1926), fondatorul chirurgiei moderne româneşti, inovator în domeniul rahianesteziei: în 1899, Gheorghe Marinescu (1863-1938), întemeietorul şcolii româneşti de neurologie; în 1901, Ion Cantacuzino (1863-1934), bacteriolog şi biolog, imunolog şi epidemiolog, creatorul şcolii româneşti de medicină experimentală.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
După Primul Război Mondial, la catedrele Facultăţii de Medicină sunt cooptate personalităţi precum profesorul Ion Nanu Muscel (1862-1938), clinician; Anibal Theohari (1873-1933), creatorul terapeuticii experimentale şi al balneologiei; profesorul Ernest Juvara (1870-1933), inovator în tehnica chirurgicală şi instrumentală; profesorul Alexandru Obregia (1860-1937), care a ilustrat ştiinţa psihiatriei; profesorul Mina Minovici (1858-1933), creatorul şi organizatorul ştiinţific al medicinii legale în România; Francisc Rainer (1874-1944), anatomist şi antropolog; Constantin I. Parhon, promotor al endocrinologiei şi al biochimiei; Dimitrie Bagdasar (1893-1946), fondatorul şcolii de neurochirurgie; Constantin Ionescu-Mihăieşti (1883-1962), reprezentant al şcolii româneşti de microbiologie, organizator al practicii de producere a serurilor, unul din fondatorii Institutului "Dr. I. Cantacuzino".
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Palatul Facultăţii de Medicină fost construit în stil neoclasic francez, după un proiect realizat de arhitectul elveţian Louis Pierre Blanc, şi a fost dat în folosinţă la 12 octombrie 1903, potrivit istoricului prezentat pe pagina https://sector5.ro/. La aceeaşi dată, a avut loc şi inaugurarea statuii lui Carol Davila, în faţa facultăţii. Iniţiativa ridicării unui monument al lui Davila a fost luată la primul congres medical naţional care a avut loc la Bucureşti, în octombrie 1884. Statuia turnată în bronz este opera sculptorului Carol Storck. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu
PERSONALITATEA ZILEI: Pictorul Nicolae Vermont
Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale a
10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești
Ziua națională a produselor agroalimentare românești, instituită prin Legea nr. 168/12 iulie 2017, este marcată anual la 10 octombrie. În aprilie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat, un proiect legislativ privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În expunerea de motive,
10 octombrie - Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeași dată este marcată și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale (ONU)
Ziua mondială a sănătății mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală. Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătății mintale este de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a mobiliza eforturile în sprijinul să
10 octombrie - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare (World Migratory Bird Day - WMBD) este sărbătorită pe parcursul fiecărui an, de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În acest an marcarea acestei zile a fost prevăzută pentru 9 mai și 10 octombrie, recunoscând faptul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sf. Cuv. Vasian și Teofil Mărturisitorul Greco-catolice Sf. m. Eulampie și sora sa Eulampia Romano-catolice Sf. Daniel Comboni, ep. Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia sunt pomeniți în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 octombrie
Este a 283-a zi a anului 2026. Au mai rămas 82 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 24 m și apune la 18 h 40 m. Luna răsare la 07 h 05 m și apune la 18 h 14 m. Lună Nouă la 18 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 octombrie 2026
Nouă nominalizare de premier de către președintele Nicușor Dan în persoana secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, participarea președintelui Nicușor Dan la o discuție prin videoconferință a Grupului 'Prietenii Competitivității', discuțiile premierului desemnat Luca Niculescu cu liderii PSD, PNL și UDMR în vederea form
Săptămâna europeană 5-9 octombrie 2026
Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*În perioada 9-11 octombrie se va defășura, la Brăila, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz 'Johnny Răducanu'. Evenimentul va cuprinde concursuri pentru formații, soliști instrumentiști și vocali, recitaluri, precum și o serie de evenimente dedicate personalității marelui muzician brăilean, potrivit informa
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul, profesorul și activistul Daniel Vighi
Fondator al Societății Timișoara și membru al Alianței Civice, Daniel Vighi a fost una dintre cele mai respectate voci ale societății civile românești, nota pagina https://www.memorialsighet.ro/ în noiembrie 2022. A fost prozator al generației literare din anii '80, eseist și profesor de lite
DOCUMENTAR: 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România (9 octombrie)
În ziua de 9 octombrie 2006, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România. La evenimentul din București a fost prezent președintele României de atunci, Traian Băsescu, alături de miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, membri ai comunității evreiești din România.
Cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii (9-11 octombrie)
Între 9 și 11 octombrie 2026, este programată cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii, eveniment dedicat instalațiilor de light art, video mapping și experiențe interactive. Sub tema 'Playground', festivalul propune 19 proiecte, dintre care 13 instalații și șase spectacole de video mapping, realizate de artiști și studiouri din R
9 octombrie - Ziua mondială a poștei (ONU)
Anual, la 9 octombrie, este marcată Ziua mondială a poștei, dată la care, în 1874, a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveția). Ziua mondială a poștei a fost stabilită de Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, Japonia, în 1969, potrivit