FRAGMENT DE ISTORIE: Deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti (22 noiembrie 1869)
Facultatea de Medicină din Bucureşti şi-a deschis cursurile la 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universităţii din Bucureşti, şi, totodată, pe teritoriul ţării noastre, potrivit https://umfcd.ro/.
Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, care obţinuse, la Paris, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti o şcoală de mică chirurgie, au fost întemeietorii învăţământului medical din ţara noastră, înfiinţând în 1857, la Bucureşti, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile la 22 noiembrie 1869, potrivit site-ului Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'' din Bucureşti.
Aspecte din Aula Facultăţii de Medicină şi Farmacie (Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti), 1953.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN /Arhiva istorică AGERPRES
Printre profesorii care au contribuit la dezvoltarea învăţământului în Facultatea de Medicină din Bucureşti, se numără alături de Carol Davila, Iacob Felix (1832-1905), fondatorul şcolii de igienă, cu preocupări de medicină generală, Alexandru Marcovici (1835-1886), iniţiatorul clinicii medicale, Nicolae Turnescu (1819-1890) şi Constantin Dumitrescu-Severeanu (1840-1930), întemeietorii clinicii chirurgicale, Zaharia Petrescu (1841-1901), fondatorul terapeuticii medicale; Alexandru Suţu (1837-1919), care a pus bazele medicinii legale şi ale psihiatriei.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
În 1873, a avut loc susţinerea primelor teze de doctorat la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Până în 1888 s-au susţinut, paralel cu tezele de doctorat, 19 diplome de licenţă în medicină.
Un alt eveniment important în dezvoltarea instituţiei a fost crearea la 1 ianuarie 1875, din iniţiativa viitorului profesor Nicolae Manolescu (1850-1910), a Societăţii studenţilor în medicină din Bucureşti.
În 1898, Şcoala de Farmacie a devenit secţie a Facultăţii de Medicină şi funcţionează cu acest statut până în 1923, când se înfiinţează Facultatea de Farmacie, ca instituţie separată, în cadrul Universităţii din Bucureşti.
În 1887, trei eminenţi savanţi au fost invitaţi ca profesori la conducerea unor catedre principale ale facultăţii: Victor Babeş (1854-1926), unul din marii bacteriologi şi anatomo-patologi ai epocii sale; George Assaky (1855-1899), fondatorul şcolii de chirurgie experimentală, şi Nicolae Kalinderu (1832-1902), eminent clinician, iniţiatorul orientării anatomo-clinice în medicina românească.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
În cadrul facultăţii, în 1895, este numit profesor de anatomie topografică şi de clinică chirurgicală Thoma Ionescu (1860-1926), fondatorul chirurgiei moderne româneşti, inovator în domeniul rahianesteziei: în 1899, Gheorghe Marinescu (1863-1938), întemeietorul şcolii româneşti de neurologie; în 1901, Ion Cantacuzino (1863-1934), bacteriolog şi biolog, imunolog şi epidemiolog, creatorul şcolii româneşti de medicină experimentală.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
După Primul Război Mondial, la catedrele Facultăţii de Medicină sunt cooptate personalităţi precum profesorul Ion Nanu Muscel (1862-1938), clinician; Anibal Theohari (1873-1933), creatorul terapeuticii experimentale şi al balneologiei; profesorul Ernest Juvara (1870-1933), inovator în tehnica chirurgicală şi instrumentală; profesorul Alexandru Obregia (1860-1937), care a ilustrat ştiinţa psihiatriei; profesorul Mina Minovici (1858-1933), creatorul şi organizatorul ştiinţific al medicinii legale în România; Francisc Rainer (1874-1944), anatomist şi antropolog; Constantin I. Parhon, promotor al endocrinologiei şi al biochimiei; Dimitrie Bagdasar (1893-1946), fondatorul şcolii de neurochirurgie; Constantin Ionescu-Mihăieşti (1883-1962), reprezentant al şcolii româneşti de microbiologie, organizator al practicii de producere a serurilor, unul din fondatorii Institutului "Dr. I. Cantacuzino".
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Palatul Facultăţii de Medicină fost construit în stil neoclasic francez, după un proiect realizat de arhitectul elveţian Louis Pierre Blanc, şi a fost dat în folosinţă la 12 octombrie 1903, potrivit istoricului prezentat pe pagina https://sector5.ro/. La aceeaşi dată, a avut loc şi inaugurarea statuii lui Carol Davila, în faţa facultăţii. Iniţiativa ridicării unui monument al lui Davila a fost luată la primul congres medical naţional care a avut loc la Bucureşti, în octombrie 1884. Statuia turnată în bronz este opera sculptorului Carol Storck. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Zece ani de la moartea actorului Mircea Albulescu (8 aprilie)
Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai apreciați și prolifici actori români, cunoscut pentru vocea sa gravă, prezența scenică puternică și rolurile memorabile în teatru, film și televiziune. A fost o figură emblematică a culturii române timp de peste cinci decenii. A jucat în peste 70 de filme și sute de spectacole de teatru. Printre cele mai cun
8 aprilie - Ziua internațională a romilor
Ziua internațională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internațională la 8 aprilie, în cinstea recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar și pentru a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa și de pretutindeni, notează site-urile
DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, lud
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, episcopul Romei Greco-catolice Miercurea Mare. Sf. ap. Irodion, Agav, Ruf, Asincrit, Flegon și Hermas; Sf. papă Celestin. Denia Mirelui Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 aprilie
Este a 98-a zi a anului 2026. Au mai rămas 267 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 44 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 01 h 48 m și apune la 09 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi