Prezidenţiale2024/ Alegerile prezidenţiale din România, perioada 1990-2019
După Revoluţia din decembrie 1989, în ţara noastră au avut loc opt alegeri prezidenţiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 şi 2019. În urma acestora, au fost ales patru preşedinţi ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) şi Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024).
Alegerile prezidenţiale din 1990
Primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidaţii au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Raţiu din partea PNŢCD, precum şi Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menţionează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora preşedintele ţării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câştigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul preşedintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, aşa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidenţiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaţilor înscrişi oficial pentru alegerile prezidenţiale din 1992 s-a dublat faţă de 1990, ajungând la şase, printre care s-a aflat şi un independent, o noutate la alegerile prezidenţiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susţinut de FDSN şi PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susţinut de FSN şi Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obţinut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obţinut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obţinut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menţionează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidenţială 16 candidaţi: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC şi PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuţu Anghelina, independent şi Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obţinând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obţinut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obţinut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezenţa la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleşcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orăşel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) şi pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiţia electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianţa D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluţ (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) şi Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase şi Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obţinut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidenţiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală: preşedintele statului în exerciţiu, Traian Băsescu, susţinut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianţei PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenţi au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole şi preşedintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaţilor a fost completată de doi reprezentanţi ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) şi Ovidiu Iane (PER), precum şi de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obţinut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale în turul al doilea, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidenţiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo) şi Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcţia de şef al statului patru independenţi - Teodor Meleşcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei şi Gheorghe Funar.
Primii doi clasaţi în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) şi Klaus Iohannis, care a obţinut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidenţiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidaţi. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, susţinut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română); Mircea Diaconu (Alianţa UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănaşu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetăţeni, adică adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidaţi care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) şi Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetăţeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 3.339.922 de voturi (33,91%). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Michael Keaton
Actorul american Michael Keaton, cunoscut pentru rolurile din filmele 'Mr. Mom' (1983), 'Beetlejuice' (1988), 'Batman' (1989), 'Birdman' (2014, nominalizat la un premiu Oscar și câștigător al unui Glob de Aur), 'Spotlight' (2015) și 'Beetlejuice Beetlejuice' (2024), s-a născut la 5 septembrie 1951, în localitatea Co
DOCUMENTAR: 5 ani de la moartea actorului și regizorului Ion Caramitru (5 septembrie)
Ion Caramitru a fost unul dintre cei mai importanți actori și regizori de teatru din România, remarcându-se și prin activitatea managerială în cultură și rolul simbolic avut în Revoluția din Decembrie 1989. S-a născut în București, la 9 martie 1942, într-o familie de aromâni - mama, născută lângă Salonic, î
5 septembrie - Ziua internațională a fetelor și femeilor indigene (ONU)
Femeile și fetele indigene sunt lideri, păstrătoare de cunoștințe și agenți ai schimbării. Femeile și fetele indigene sunt vitale pentru comunitățile popoarelor indigene și pentru societate în ansamblu, notează un.org/. Ca lideri, deținătoare de cunoștințe și deținătoare de drepturi, ele joacă roluri esen
DOCUMENTAR: Cinci ani de la moartea canoistului Ivan Patzaichin, campion european, mondial și olimpic (5 septembrie)
Cel mai mare canoist român și unul dintre cei mai titrați sportivi ai lumii, Ivan Patzaichin a participat, în cei peste 17 ani dedicați sportului de performanță, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice (Mexic - 1968, Munchen - 1972, Montréal - 1976, Moscova - 1980, Los Angeles - 1984) câștigând patru medalii de aur și trei de argint. A luat part
DOCUMENTAR: 80 de ani de la nașterea muzicianului Freddie Mercury, solist al trupei Queen (5 septembrie)
Considerat unul dintre cei mai mari interpreți din istoria rockului, Freddie Mercury a devenit faimos la nivel mondial ca solist, pianist, chitarist și unul dintre principalii compozitori ai trupei Queen, creând piese clasice precum 'Bohemian Rhapsody', 'We Are the Champions', 'Don't Stop Me Now'. Apariția sa electrizantă alături de Queen la
5 septembrie - Ziua internațională a carității (ONU)
Ziua internațională a carității a fost desemnată prin Rezoluția /RES/ 67/105 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), ca recunoaștere a rolului carității în atenuarea crizelor umanitare și a suferinței umane în interiorul și între națiuni, precum și a acțiunilor caritabile desfășurate de organizații și persoane. (sursa:
Patru luni fără guvern cu puteri depline - cronologia evenimentelor (5 mai - 5 septembrie 2026)
La 5 mai 2026, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moţiunea de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE - Întâi România. De atunci, preşedintele Nicuşor Dan a făcut două nominalizări de premier: Eugen Tomac şi Adrian Veştea. Premierul desemnat Eugen Tomac nu a mai ajuns în parlament, depunându-şi mandatul, în timp ce Adrian Veştea a fost r
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 septembrie
Ortodoxe Sf. Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sf. Ioan Botezătorul Greco-catolice Sf. pf. Zaharia, tatăl Înaintemergătorului Romano-catolice Sf. Tereza de Calcutta, călug. Sfântul Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, pă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 septembrie
Este a 248-a zi a anului 2026. Au mai rămas 117 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 19 h 45 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 16 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 31 august - 4 septembrie 2026
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și-a continuat vizitele în statele membre ale UE în cadrul ''Tour des Capitales'' pentru întrevederi cu lideri naționali. UE și unele state membre au convocat oficiali ai ambasadelor Rusiei în legătură cu tentativa de atac cu dronă de la Leipzig. UE a suspendat importurile de ca
Retrospectiva evenimentelor interne 31 august - 4 septembrie 2026
Vizita președintelui Consiliului European, Antonio Costa, în România, participarea, pentru prima dată în mandatul său, a lui Nicușor Dan la o ședință a CSM, desfășurarea, la București, a ediției 2026 a Reuniunii Anuale a Diplomației, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern, debutul sesiunii parlamentare de toamnă și alegerea bir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Concertul 'Vivaldi, vioara celor patru anotimpuri la Muzeul Național Cotroceni' (București, 4 septembrie) Vineri, 4 septembrie 2026, ora 17:00, are loc concertul de deschidere a primei ediții a proiectului 'MUZICA LA MUZEU. O incursiune în lumea artelor', care va fi susținut în Salonul Cerchez al Muzeului Național
FRAGMENT DE ISTORIE: 245 de ani de la fondarea orașului Los Angeles (4 septembrie)
Din punct de vedere istoric, zonele din prezentul Los Angeles au fost ținuturile triburilor native americane Chumash și Tongva. Pe 4 septembrie 1781, un grup de coloniști format din 14 familii, numărând 44 de persoane, a stabilit o comunitate agricolă în zonă, numind-o 'El Pueblo de Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Portiuncula', ceea ce s-ar tra
PERSONALITATEA ZILEI: Tit Simedrea, mitropolit al Bucovinei (1941-1945)
Tit Simedrea (din botez Teodor), mitropolit, istoric, s-a născut la 4 septembrie 1886, în Naipu, județul Giurgiu. Viitor mitropolit al Bucovinei (1941-1945), Teodor Simedrea a făcut studii la Seminarul 'Nifon', apoi la Facultatea de Teologie din București și la Facultatea de Drept din Iași, cu specializarea în Teologie la Montpellier și Par
DOCUMENTAR: 20 de ani de la moartea lui Steve Irwin, 'The Crocodile Hunter', ocrotitor al faunei sălbatice (4 septembrie)
Educator și ocrotitor al faunei sălbatice, Stephen Robert Irwin s-a născut la 22 februarie 1962, în Essendon, lângă Melbourne. Pasiunea pentru ocrotirea reptilelor, în special a crocodililor, i-a fost insuflată de părinții săi, oameni simpli, însă implicați în ocrotirea animalelor sălbatice. S-a mutat cu familia sa la Beerwah, Queensland, unde p