Localitatea Filipeştii de Pădure din judeţul Prahova, aşezată într-o regiune de dealuri, aproape de malul Proviţei, găzduieşte clădiri importante care au aparţinut spătarului Toma Cantacuzino.

Una dintre aceste clădiri reprezentative pentru întreaga zonă a Munteniei este biserica vechiului cimitir. Proporţiile arhitecturale transpun această biserică într-un adevărat monument artistic, potrivit lucrării ''Biserica din Filipeştii de Pădure'' (Al. Tzigara-Samurcaş în colaborare cu G. Balş şi N. Ghica, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, Bucureşti, 1908).

Lăcaşul de cult poartă hramul ''Sfinţii Trei Ierarhi'' şi a fost zidit în 1688 de către Doamna Bălaşa Cantacuzino, soţia marelui aga Matei Cantacuzino, împreună cu fiul său Toma Spătarul Cantacuzino şi Maria, soţia acestuia, potrivit pisaniei aşezate deasupra uşii, scrisă în piatră, cu litere slavone, potrivit site-ului bisericii - https://www.bisericafilipestiidepadure.ro.

Biserica se distinge prin pridvorul ei poligonal cu două caturi, o alegere arhitecturală foarte rară. Planul bisericii este cel obişnuit: pridvorul este urmat de tindă sau pronaos, despărţit de naos printr-un perete susţinut de două stâlpi de piatră uniţi prin arcuri în semicerc. Naosul are forma obişnuită cu cele două abside laterale. Absida principală a altarului este ridicată cu înălţimea unei trepte deasupra restului bisericii. Două firide laterale în zid servesc drept proscomidie şi diaconicon.

Are o singură turlă care se ridică deasupra naosului, fiind susţinută de patru arcuri mari prin intermediul celor patru pendentive. Interiorul turlei este cilindric şi se termină printr-o calotă de jumătate de sferă. Turla are înfăţişarea exterioară decagonală şi se ridică pe un tambur cu baza pătrată. Lumina pătrunde prin zece ferestre înalte şi înguste, fiind prinse în arcuri concentrice care se retrag spre interior. Acest tipar specific bizantin este foarte răspândit la bisericile din România.

Naosul este format dintr-un arc larg, o boltă cilindrică de 2,7 metri lărgime şi din pătratul celor patru arcuri mari care ajută la susţinerea turlei. Cele două abside laterale au aspect semicircular în interior şi poligonal în afară. Acestea sunt luminate prin câte o fereastră dispusă în axa transversală a bisericii.

Absida răsăriteană are o fereastră în axa ei. Aceste ferestre au caracteristici aproape similare, respectiv în arcaturile simulate ale catului inferior sunt deschideri lungueţe încadrate de chenare de piatră cu ornamentaţie în stilul gotic, specific bisericilor din Moldova, dar care a cuprins şi biserici din Muntenia, scrie profesorul Al. Tzigara-Samurcaş în lucrarea ''Biserica din Filipeştii de Pădure''.

Proscomidia şi diaconicul primesc lumina prin nişte ferestre mai mici. Pronaosul are o formă aproape pătrată, fiind boltit în semisferă.

Biserica are o lungime deasupra soclului de 21,30 metri fără pridvor, iar cu pridvor ajunge la 26,60 metri. În ce priveşte lărgimea exterioară, tot deasupra soclului, aceasta este de 11,10 metri. În schimb, înălţimea de la sol până deasupra cornişei este de 8,60 metri, iar de la sol până deasupra cornişei turlei este de 17,80 metri, iar până la piciorul crucei din turlă sunt 20,50 metri.

Intrarea în biserică este realizată printr-o uşă îngustă şi joasă, care este prinsă într-un chenar sculptat cu arabescuri florale. Deasupra uşii de la intrare se află inscripţia care specifică limpede zidirea bisericii în 1688 de către spătarul Toma Cantacuzino, fiul Agăi Matei şi de soţia acestuia Bălaşa. Partea superioară a chenarului este formată dintr-o lespede de piatră, deasupra căreia, în partea de mijloc, se află stema Cantacuzinească a vulturului cu două capete şi cu coroană, potrivit lucrării ''Biserica din Filipeştii de Pădure''.

Întreaga pictură murală a fost realizată de vestitul meşter zugrav Pârvu Mutu între anii 1688 - 1692, potrivit inscripţiei de deasupra uşii. Este una dintre cele mai importante creaţii ale marelui zugrav, dovadă fiind autoportretul pe care acesta şi l-a făcut pe peretele scării care duce către clopotniţă. Icoanele care împodobesc catapeteasma sunt atribuite tot meşterului zugrav Pârvu Mutu. Catapeteasma datează din vremea întemeierii bisericii şi are un decor sculptat cu ornamente figurative tipice barocului şi Renaşterii, menţionează site-ul bisericii https://www.bisericafilipestiidepadure.ro..

Toată pictura este realizată al fresco potrivit preceptelor atonite. Toţi trei pereţii tindei sunt acoperiţi cu portrete ale familiei ctitorului.

În cupola turlei este zugrăvit Pantocratorul, Iisus Atotţiitorul, fiind reprezentat blagoslovind şi cu Evanghelia în mână. În bolta tindei este pictată într-un cerc Maica Domnului. În bolta sfântului altar este pictată Născătoarea de Dumnezeu cu pruncul Iisus Hristos în braţe, apoi urmând Dumnezeiasca Liturghie şi comunicarea Dumnezeiescului trup şi sânge către Sfinţii Apostoli, iar apoi Sfinţii Ierarhi, conform lucrării ''Biserica din Filipeştii de Pădure''.

De-a lungul timpului biserica a trecut prin numeroase lucrări de restaurare la interior şi la exterior, lucrări care nu au afectat arhitectura şi pictura bisericii care se păstrează până azi în starea lor originală. Între anii 1981 - 1983 a fost consolidată turla bisericii, a fost refăcut acoperişul, tencuiala pereţilor şi drenajul din jurul bisericii. Aceste intervenţii au avut loc sub directa supraveghere a Direcţiei Monumentelor Istorice şi a Sfintei Asrhiepiscopii a Bucureştilor, sub coordonarea profesorului inginer Ramiro Sofronie.

În perioada 1992 -2005, au avut loc lucrări de restaurare a picturii bisericii de către pictorul restaurator Chiriac Ioan. În 2006, în urma lucrărilor de restaurare, biserica a fost resfinţită de către Prea Sfinţitul Episcop Patriarhal Ciprian Câmpineanul, aminteşte site-ul bisericii.

Graţie importanţei picturii realizate de meşterul zugrav Pârvu Mutu, începând din 2005, biserica a fost inclusă în seria celor peste 100 de monumente prahovene, fiind declarată monument istoric şi de artă veche bisericească, din acest punct de vedere agenţia ONU UNESCO o recunoaşte drept ''Voroneţul Munteniei'', punctează https://www.bisericafilipestiidepadure.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.bisericafilipestiidepadure.ro