O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Gheorghe Dinică
Gheorghe Dinică, actor de teatru şi film care a creat roluri memorabile, unul dintre cei mai versatili actori români, s-a născut la 1 ianuarie 1934, la Bucureşti.
Despre interpretările memorabile ale actorului Gheorghe Dinică, criticul de teatru Constantin Paraschivescu spunea: "o lichea grotescă sau rafinată, un intrigant diabolic şi terifiant, dar tot aşa de bine poate fi un om simplu, generos şi simpatic, un naiv romantic, sau un înţelept cu măsura relativităţii lucrurilor. Cu privirea-laser şi voce şuierătoare, cu mişcări atent studiate şi, în acelaşi timp, imprevizibile, de fiară la pândă - iată una dintre multiplele ipostaze ale actorului Gheorghe Dinică. Marea performanţă a lui este de a fi fost multiplu fără a-şi pierde identitatea. Cariera lui nu a alterat umanul", se arăta într-o postare pe site-ul Institutului Cultural Român, https://www.icr.ro/, din 6 august 2014.
Gheorghe Dinică a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesor Dina Cocea, promoţia 1961, potrivit site-ului Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, http://www.tnb.ro. În spectacolele de teatru, ca şi în zecile de filme în care a jucat, a dat viaţă cu acelaşi talent, dublat de o voce inconfundabilă, personajelor de dramă sau de comedie.

Vasilica Tastaman, Iurie Darie şi Gheorghe Dinică (actori); jucând într-o piesă de teatru.\r\n, 1965
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A debutat la Teatrul de Comedie în 1961, cu rolul Inspectorul Goole din piesa ''Inspectorul de poliţie" de John Boynton Priestley, în regia Dinei Cocea. La acelaşi teatru, unde a jucat până în 1967, a fost distribuit în piese precum: ''Opinia publică" de Aurel Baranga (regia Mihai Berechet), ''Capul de răţoi" de George Ciprian (regia David Esrig), ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare (regia David Esrig), ''Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu (regia Dinu Cernescu), ''Rinocerii" de Eugene Ionesco (regia Lucian Giurchescu), ''Umbra" de Evgheni Svart (regia David Esrig), ''Procesul domnului Caragiale" de Mircea Ştefănescu (regia David Esrig), ''Sweik în al doilea război mondial" de Bertolt Brecht (regia Lucian Giurchescu), ''Celebrul 702" de Alexandru Mirodan (regia Moni Ghelerter).

Actorul Gheorghe Dinică (dr.) în piesa de teatru 'Noaptea regilor'.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Pe scena Teatrului ''Lucia Sturdza Bulandra'' a jucat, în perioada 1968-1971, în piese precum ''Nepotul lui Rameau" de Denis Diderot (regia David Esrig) şi ''Moartea lui Danton" de Georg Buchner (regia Liviu Ciulei). Cele mai multe roluri le-a interpretat însă pe scena Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, unde a fost distribuit în piesele: ''Un fluture pe lampă" de Paul Everac (regia Horea Popescu, 1972), ''Trei fraţi gemeni veneţieni" de Aldo Matiuzzi Collalto (regia David Esrig, 1973), ''Romulus cel Mare" de Friedrich Durrenmatt (regia Sanda Manu, 1977), ''Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (regia Horea Popescu, 1977), ''O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (regia Radu Beligan, 1979), ''Aşteptându-l pe Godot" de Samuel Beckett (regia Grigore Gonţa, 1980), ''Ioneştii" de Platon Pardău (regia Grigore Gonţa, 1986), ''Cine are nevoie de teatru?" de Timberlake Wertenbaker (regia Andrei Şerban, 1990), ''Noaptea regilor" de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991), ''Tehnica raiului" de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1997), ''Azilul de noapte" de Maxim Gorki (regia Ion Cojar, 1998), ''Numele trandafirului" după Umberto Eco (regia Grigore Gonţa, 1999), ''Cotletele" de Bertrand Blier (regia Gelu Colceag, 1997), ''Şi mai potoliţi-l pe Eminescu" de Tiberiu Cristian Popescu (regia Grigore Gonţa, 2000), ''Ultima oră" de Mihail Sebastian (regia Anca Ovanez Dorosenco, 2003), ''Dansând pentru zeul păgân" de Brian Friel (regia Lynne Parker, 2006).
Tot la TNB l-a interpretat pe Cadîr în spectacolul ''Take, Ianke şi Cadîr" de Victor Ion Popa, în regia lui Grigore Gonţa, spectacol a cărui premieră a avut loc în 2001.

Foto: (c) AGERPRES FOTO
Gheorghe Dinică a avut, de asemenea, roluri de prim-plan în filme realizate de mari regizori români. În volumul ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) este caracterizat ca un ''interpret cu surprinzătoare intuiţii în definirea unor personaje aprige, brutale până la ferocitate, care îşi cultivă cu delicii propria condiţie''.
Dintre cele peste 80 de filme şi seriale în care a fost distribuit, amintim: ''Străinul" (regia Mihai Iacob, 1963), ''Comoara din Vadul Vechi" (regia Victor Iliu, 1964), ''Columna" (regia Mircea Drăgan, 1968), ''Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1971), ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (regia Sergiu Nicolaescu, 1971), ''Explozia" (regia Mircea Drăgan, 1972), ''Cu mâinile curate" (regia Sergiu Nicolaescu, 1972), ''Dincolo de nisipuri" (regia Radu Gabrea, 1973), ''Zidul" (regia Constantin Vaeni, 1974), ''Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), ''Prin cenuşa imperiului" (regia Andrei Blaier, 1975), ''Un comisar acuză" (regia Sergiu Nicolaescu, 1975), ''Osânda" (regia Sergiu Nicolaescu, 1976), ''Cuibul salamandrelor" (regia Mircea Drăgan, 1976), ''Acţiunea Autobuzul" (regia Virgil Calotescu, 1977), ''Revanşa" (regia Sergiu Nicolaescu, 1978), ''Ultima noapte de dragoste" (regia Sergiu Nicolaescu, 1979), ''Reţeaua S" (regia Virgil Calotescu, 1979), ''Lumini şi umbre" (serial TV, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan, 1979-1982), ''De ce trag clopotele, Mitică?" (regia Lucian Pintilie, 1982), ''Secretul lui Bachus" (regia Geo Saizescu, 1983).
A jucat, de asemenea, şi în filmele ''Pe malul stâng al Dunării albastre" (regia Malvina Urşianu, 1983), ''Lumină la etajul zece" (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Secretul lui Nemesis" (regia Geo Saizescu, 1986), ''Cuibul de viespi" (regia Horea Popescu, 1986), ''Figuranţii" (regia Malvina Urşianu, 1987), ''Priveşte înainte cu mânie" (regia Nicolae Mărgineanu, 1992), ''Cel mai iubit dintre pământeni" (regia Şerban Marinescu, 1992), ''Crucea de piatră" (regia Andrei Blaier, 1993), ''Această lehamite" (regia Mircea Daneliuc, 1993), ''Craii de Curtea veche" (regia Mircea Veroiu, 1995), ''Faimosul Paparazzo" (regia Nicolae Mărgineanu, 1999), ''Filantropica" (regia Nae Caranfil, 2001), ''După amiaza unui torţionar" (regia Lucian Pintilie, 2001), ''Turnul din Pisa" (regia Şerban Marinescu, 2002), ''Dulcea saună a morţii" (regia Andrei Blaier, 2003), ''Magnatul" (regia Şerban Marinescu, 2004), ''Orient Express'' (regia Sergiu Nicolaescu, 2004), ''Ticăloşii" (regia Şerban Marinescu, 2007) ş.a., precum şi telenovelele ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008) şi ''Aniela'' (2009).
''Animat de distribuirea lui Gheorghe Dinică într-unul din rolurile principale, filmul "Filantropica" al regizorului Nae Caranfil, lansat în 2002, s-a bucurat de apreciere internaţională, dovedită şi prin premiile obţinute: Premiul juriului la Festivalul internaţional de la Mons, Premiul publicului la Festivalul de film de la Paris, Premiul special al juriului la Festivalul "goEast" de la Wiesbaden (2002) şi Premiul publicului la "Weekend-ul Internaţional al Filmului" de la Wurzburg (2003)'' (https://www.icr.ro/).
Îndrăgitul actor a înregistrat, alături de Ştefan Iordache, Nelu Ploieşteanu ş.a., câteva CD-uri cu cântece de petrecere.
I-au fost decernate Marele premiu la Paris pentru ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare şi Premiul de excelenţă - UNITER, 1999, potrivit site-ului http://www.tnb.ro.
Dintre premiile cinematografice care i-au fost decernate amintim: Premiul ACIN pentru ''Explozia", ''Felix şi Otilia", ''Bariera", ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", 1972; Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - ''Prin cenuşa imperiului"; Premiul ACIN pentru ''Ilustrate cu flori de câmp", 1975; Premiul ACIN pentru ''Figuranţii", ''Cuibul de viespi", ''Secretul lui Herodot"; Premiul UCIN pentru ''Casa din vis", 1992; Premiul UCIN şi Premiul Troia (Portugalia) pentru ''Patul conjugal", 1993; Premiul Special UCIN, pentru rolul din ''Filantropica", 2002.
A fost desemnat de Revista VIP ''Actorul anului 2002'', iar în 2004 a primit ''Diploma de interpretare'' din partea Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), pentru rolul din ''Orient Expres".
La ediţia din 2005 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca, Gheorghe Dinică a primit Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate cinematografică. La 30 ianuarie 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică.
În 2008 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în Grad de Mare Cruce.

Ziua UNATC - Ziua Caragiale; decernarea titlului de Doctor Honoris Causa actorilor Victor Rebengiuc (stg.), Marin Moraru (ctr.) şi Gheorghe Dinică (dr.).
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO
La 30 martie 2009, la gala de închidere a celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de film BucharEST (B-EST IFF) i-a fost decernat un Premiu de excelenţă pentru întreaga carieră.
Gheorghe Dinică a murit la 10 noiembrie 2009, în Bucureşti. A fost înmormântat la 13 noiembrie 2009, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Artiştilor. La 15 septembrie 2013, un bust din bronz al îndrăgitului actor a fost dezvelit în faţa Teatrului de Comedie din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
2 iulie - Ziua internațională a ziaristului sportiv
La 2 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a ziaristului sportiv, instituită de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS) pentru recunoașterea rolului pe care jurnaliștii sportivi îl joacă în societatea contemporană, arată www.aipsmedia.com. Data de 2 iulie marchează aniversarea
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 iulie
Ortodoxe Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; Sf. Voievod Ștefan cel Mare; Sf. Ier. Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului; Sf Ier. Ioan Maximovici Greco-catolice Așezarea veșmântului Maicii Domnului în Vlaherne Romano-catolice Sf. B
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 iulie
Este a 183-a zi a anului 2026. Au mai rămas 182 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 22 h 51 m și apune la 07 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Atletul american Carl Lewis
Carl Lewis este o figură emblematică a atletismului mondial, un sportiv care a ridicat nivelul de excelență în competițiile de săritură în lungime și sprint. A dominat probele de profil timp de aproximativ 15-17 ani. În perioada 1979 și 1996, a obținut 9 medalii olimpice de aur, una de argint și 8 titluri de campion mondial. În 1999, a fost numit '
DOCUMENTAR: 35 de ani de la semnarea la Praga a desființării Organizației Tratatului de la Varșovia (1 iulie)
La 1 iulie se împlinesc 35 de ani de la momentul desființării blocului Organizația Tratatului de la Varșovia, unul dintre cei doi actori antagonici, alături de NATO, care au reprezentat manifestarea la nivel organizațional a războiului rece. În data de 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desființare a Organizației Tratatul d
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea prințesei de Wales, Diana (1 iulie)
Supranumită ''prințesa inimilor'', Diana, prințesa de Wales, a fost una dintre cele mai apreciate personalități feminine ale secolului XX, cunoscută pentru naturalețea și eleganța sa, dar mai ales pentru participarea sa permanentă la activități sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antiper
DOCUMENTAR: Luna iulie
Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore. Numită inițial ''quintilis'' de la cuvântul ''quintus'' (al cincilea), fiin
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost promulgată Constituția României (1 iulie 1866)
Domnitorul Carol I (1866-1881; rege al României între 1881-1914) a promulgat, la 1/13 iulie 1866, noua Constituție a României, întemeiată pe principii democratice moderne și care a reprezentat unul din actele fundamentale de edificare a României moderne. Adunarea Constituantă adoptase, la 29 iunie/11 iulie 1866, noua Constituție în unanimi
Barometrul statistic al lunii iunie 2026
În anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei. În trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. Prețul construcției clădirilor rezidențiale
1 iulie - Ziua internațională a muzicii reggae
Ziua internațională a muzicii reggae este o celebrare globală a muzicii reggae și a culturii jamaicane, marcată în fiecare an pe 1 iulie. A fost lansată în 1994, la Kingston, Jamaica, de antreprenoarea media Andrea Davis și a devenit un eveniment mondial care unește fanii reggae, artiștii, DJ-ii, posturile de radio și organizațiile culturale, arată pagina evenime
Irlanda preia președinția rotativă a Uniunii Europene (1 iulie)
Irlanda preia de la Cipru, la 1 iulie 2026, președinția Consiliului Uniunii Europene, urmând să asigure conducerea în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2026. Irlanda face parte din trio-ul pe 18 luni al Uniunii format din Irlanda, Lituania, Grecia, conform https://www.consilium.europa.eu/. Sloganul președinției irlandeze a UE este
1 iulie - Ziua muzicilor militare
Ziua muzicilor militare este sărbătorită în fiecare an la 1 iulie, amintind de înființarea primei fanfare militare românești prin Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831. Acesta stipula funcționarea, la Iași, în cadrul Strajei Pământești, a unei fanfare militare. Astfel, intrau și își începeau slujba sub drapel ''ostașii muz
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 iulie
Ortodoxe Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți; Sf. Mc. doctori fără de arginți și făcători de minuni Cosma și Damian, cei din Roma Greco-catolice Sf. m. Cosma și Damian, doctori fără plată Romano-catolice Sf. Aron, fratele lui Moise Sfântul Leontie a f
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 iulie
Este a 182-a zi a anului 2026. Au mai rămas 183 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 35 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 22 h 25 m și apune la 06 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
30 iunie - Ziua internațională a parlamentarismului (ONU)
Ziua internațională a parlamentarismului este marcată anual, la 30 iunie, în această zi fiind fondată, în 1989, Uniunea Interparlamentară (UIP). Tema zilei în acest an este 'Bring human rights into focus', potrivit https://www.ipu.org/. Tema din 2026 dorește să sublinieze că drepturil













