O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Gheorghe Dinică
Gheorghe Dinică, actor de teatru şi film care a creat roluri memorabile, unul dintre cei mai versatili actori români, s-a născut la 1 ianuarie 1934, la Bucureşti.
Despre interpretările memorabile ale actorului Gheorghe Dinică, criticul de teatru Constantin Paraschivescu spunea: "o lichea grotescă sau rafinată, un intrigant diabolic şi terifiant, dar tot aşa de bine poate fi un om simplu, generos şi simpatic, un naiv romantic, sau un înţelept cu măsura relativităţii lucrurilor. Cu privirea-laser şi voce şuierătoare, cu mişcări atent studiate şi, în acelaşi timp, imprevizibile, de fiară la pândă - iată una dintre multiplele ipostaze ale actorului Gheorghe Dinică. Marea performanţă a lui este de a fi fost multiplu fără a-şi pierde identitatea. Cariera lui nu a alterat umanul", se arăta într-o postare pe site-ul Institutului Cultural Român, https://www.icr.ro/, din 6 august 2014.
Gheorghe Dinică a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesor Dina Cocea, promoţia 1961, potrivit site-ului Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, http://www.tnb.ro. În spectacolele de teatru, ca şi în zecile de filme în care a jucat, a dat viaţă cu acelaşi talent, dublat de o voce inconfundabilă, personajelor de dramă sau de comedie.
Vasilica Tastaman, Iurie Darie şi Gheorghe Dinică (actori); jucând într-o piesă de teatru.\r\n, 1965
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A debutat la Teatrul de Comedie în 1961, cu rolul Inspectorul Goole din piesa ''Inspectorul de poliţie" de John Boynton Priestley, în regia Dinei Cocea. La acelaşi teatru, unde a jucat până în 1967, a fost distribuit în piese precum: ''Opinia publică" de Aurel Baranga (regia Mihai Berechet), ''Capul de răţoi" de George Ciprian (regia David Esrig), ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare (regia David Esrig), ''Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu (regia Dinu Cernescu), ''Rinocerii" de Eugene Ionesco (regia Lucian Giurchescu), ''Umbra" de Evgheni Svart (regia David Esrig), ''Procesul domnului Caragiale" de Mircea Ştefănescu (regia David Esrig), ''Sweik în al doilea război mondial" de Bertolt Brecht (regia Lucian Giurchescu), ''Celebrul 702" de Alexandru Mirodan (regia Moni Ghelerter).
Actorul Gheorghe Dinică (dr.) în piesa de teatru 'Noaptea regilor'.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Pe scena Teatrului ''Lucia Sturdza Bulandra'' a jucat, în perioada 1968-1971, în piese precum ''Nepotul lui Rameau" de Denis Diderot (regia David Esrig) şi ''Moartea lui Danton" de Georg Buchner (regia Liviu Ciulei). Cele mai multe roluri le-a interpretat însă pe scena Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, unde a fost distribuit în piesele: ''Un fluture pe lampă" de Paul Everac (regia Horea Popescu, 1972), ''Trei fraţi gemeni veneţieni" de Aldo Matiuzzi Collalto (regia David Esrig, 1973), ''Romulus cel Mare" de Friedrich Durrenmatt (regia Sanda Manu, 1977), ''Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (regia Horea Popescu, 1977), ''O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (regia Radu Beligan, 1979), ''Aşteptându-l pe Godot" de Samuel Beckett (regia Grigore Gonţa, 1980), ''Ioneştii" de Platon Pardău (regia Grigore Gonţa, 1986), ''Cine are nevoie de teatru?" de Timberlake Wertenbaker (regia Andrei Şerban, 1990), ''Noaptea regilor" de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991), ''Tehnica raiului" de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1997), ''Azilul de noapte" de Maxim Gorki (regia Ion Cojar, 1998), ''Numele trandafirului" după Umberto Eco (regia Grigore Gonţa, 1999), ''Cotletele" de Bertrand Blier (regia Gelu Colceag, 1997), ''Şi mai potoliţi-l pe Eminescu" de Tiberiu Cristian Popescu (regia Grigore Gonţa, 2000), ''Ultima oră" de Mihail Sebastian (regia Anca Ovanez Dorosenco, 2003), ''Dansând pentru zeul păgân" de Brian Friel (regia Lynne Parker, 2006).
Tot la TNB l-a interpretat pe Cadîr în spectacolul ''Take, Ianke şi Cadîr" de Victor Ion Popa, în regia lui Grigore Gonţa, spectacol a cărui premieră a avut loc în 2001.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Gheorghe Dinică a avut, de asemenea, roluri de prim-plan în filme realizate de mari regizori români. În volumul ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) este caracterizat ca un ''interpret cu surprinzătoare intuiţii în definirea unor personaje aprige, brutale până la ferocitate, care îşi cultivă cu delicii propria condiţie''.
Dintre cele peste 80 de filme şi seriale în care a fost distribuit, amintim: ''Străinul" (regia Mihai Iacob, 1963), ''Comoara din Vadul Vechi" (regia Victor Iliu, 1964), ''Columna" (regia Mircea Drăgan, 1968), ''Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1971), ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (regia Sergiu Nicolaescu, 1971), ''Explozia" (regia Mircea Drăgan, 1972), ''Cu mâinile curate" (regia Sergiu Nicolaescu, 1972), ''Dincolo de nisipuri" (regia Radu Gabrea, 1973), ''Zidul" (regia Constantin Vaeni, 1974), ''Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), ''Prin cenuşa imperiului" (regia Andrei Blaier, 1975), ''Un comisar acuză" (regia Sergiu Nicolaescu, 1975), ''Osânda" (regia Sergiu Nicolaescu, 1976), ''Cuibul salamandrelor" (regia Mircea Drăgan, 1976), ''Acţiunea Autobuzul" (regia Virgil Calotescu, 1977), ''Revanşa" (regia Sergiu Nicolaescu, 1978), ''Ultima noapte de dragoste" (regia Sergiu Nicolaescu, 1979), ''Reţeaua S" (regia Virgil Calotescu, 1979), ''Lumini şi umbre" (serial TV, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan, 1979-1982), ''De ce trag clopotele, Mitică?" (regia Lucian Pintilie, 1982), ''Secretul lui Bachus" (regia Geo Saizescu, 1983).
A jucat, de asemenea, şi în filmele ''Pe malul stâng al Dunării albastre" (regia Malvina Urşianu, 1983), ''Lumină la etajul zece" (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Secretul lui Nemesis" (regia Geo Saizescu, 1986), ''Cuibul de viespi" (regia Horea Popescu, 1986), ''Figuranţii" (regia Malvina Urşianu, 1987), ''Priveşte înainte cu mânie" (regia Nicolae Mărgineanu, 1992), ''Cel mai iubit dintre pământeni" (regia Şerban Marinescu, 1992), ''Crucea de piatră" (regia Andrei Blaier, 1993), ''Această lehamite" (regia Mircea Daneliuc, 1993), ''Craii de Curtea veche" (regia Mircea Veroiu, 1995), ''Faimosul Paparazzo" (regia Nicolae Mărgineanu, 1999), ''Filantropica" (regia Nae Caranfil, 2001), ''După amiaza unui torţionar" (regia Lucian Pintilie, 2001), ''Turnul din Pisa" (regia Şerban Marinescu, 2002), ''Dulcea saună a morţii" (regia Andrei Blaier, 2003), ''Magnatul" (regia Şerban Marinescu, 2004), ''Orient Express'' (regia Sergiu Nicolaescu, 2004), ''Ticăloşii" (regia Şerban Marinescu, 2007) ş.a., precum şi telenovelele ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008) şi ''Aniela'' (2009).
''Animat de distribuirea lui Gheorghe Dinică într-unul din rolurile principale, filmul "Filantropica" al regizorului Nae Caranfil, lansat în 2002, s-a bucurat de apreciere internaţională, dovedită şi prin premiile obţinute: Premiul juriului la Festivalul internaţional de la Mons, Premiul publicului la Festivalul de film de la Paris, Premiul special al juriului la Festivalul "goEast" de la Wiesbaden (2002) şi Premiul publicului la "Weekend-ul Internaţional al Filmului" de la Wurzburg (2003)'' (https://www.icr.ro/).
Îndrăgitul actor a înregistrat, alături de Ştefan Iordache, Nelu Ploieşteanu ş.a., câteva CD-uri cu cântece de petrecere.
I-au fost decernate Marele premiu la Paris pentru ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare şi Premiul de excelenţă - UNITER, 1999, potrivit site-ului http://www.tnb.ro.
Dintre premiile cinematografice care i-au fost decernate amintim: Premiul ACIN pentru ''Explozia", ''Felix şi Otilia", ''Bariera", ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", 1972; Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - ''Prin cenuşa imperiului"; Premiul ACIN pentru ''Ilustrate cu flori de câmp", 1975; Premiul ACIN pentru ''Figuranţii", ''Cuibul de viespi", ''Secretul lui Herodot"; Premiul UCIN pentru ''Casa din vis", 1992; Premiul UCIN şi Premiul Troia (Portugalia) pentru ''Patul conjugal", 1993; Premiul Special UCIN, pentru rolul din ''Filantropica", 2002.
A fost desemnat de Revista VIP ''Actorul anului 2002'', iar în 2004 a primit ''Diploma de interpretare'' din partea Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), pentru rolul din ''Orient Expres".
La ediţia din 2005 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca, Gheorghe Dinică a primit Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate cinematografică. La 30 ianuarie 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică.
În 2008 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în Grad de Mare Cruce.
Ziua UNATC - Ziua Caragiale; decernarea titlului de Doctor Honoris Causa actorilor Victor Rebengiuc (stg.), Marin Moraru (ctr.) şi Gheorghe Dinică (dr.).
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO
La 30 martie 2009, la gala de închidere a celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de film BucharEST (B-EST IFF) i-a fost decernat un Premiu de excelenţă pentru întreaga carieră.
Gheorghe Dinică a murit la 10 noiembrie 2009, în Bucureşti. A fost înmormântat la 13 noiembrie 2009, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Artiştilor. La 15 septembrie 2013, un bust din bronz al îndrăgitului actor a fost dezvelit în faţa Teatrului de Comedie din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu
PERSONALITATEA ZILEI: Pictorul Nicolae Vermont
Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale a
10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești
Ziua națională a produselor agroalimentare românești, instituită prin Legea nr. 168/12 iulie 2017, este marcată anual la 10 octombrie. În aprilie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat, un proiect legislativ privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În expunerea de motive,
10 octombrie - Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeași dată este marcată și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale (ONU)
Ziua mondială a sănătății mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală. Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătății mintale este de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a mobiliza eforturile în sprijinul să
10 octombrie - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare (World Migratory Bird Day - WMBD) este sărbătorită pe parcursul fiecărui an, de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În acest an marcarea acestei zile a fost prevăzută pentru 9 mai și 10 octombrie, recunoscând faptul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sf. Cuv. Vasian și Teofil Mărturisitorul Greco-catolice Sf. m. Eulampie și sora sa Eulampia Romano-catolice Sf. Daniel Comboni, ep. Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia sunt pomeniți în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 octombrie
Este a 283-a zi a anului 2026. Au mai rămas 82 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 24 m și apune la 18 h 40 m. Luna răsare la 07 h 05 m și apune la 18 h 14 m. Lună Nouă la 18 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 octombrie 2026
Nouă nominalizare de premier de către președintele Nicușor Dan în persoana secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, participarea președintelui Nicușor Dan la o discuție prin videoconferință a Grupului 'Prietenii Competitivității', discuțiile premierului desemnat Luca Niculescu cu liderii PSD, PNL și UDMR în vederea form
Săptămâna europeană 5-9 octombrie 2026
Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*În perioada 9-11 octombrie se va defășura, la Brăila, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz 'Johnny Răducanu'. Evenimentul va cuprinde concursuri pentru formații, soliști instrumentiști și vocali, recitaluri, precum și o serie de evenimente dedicate personalității marelui muzician brăilean, potrivit informa
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul, profesorul și activistul Daniel Vighi
Fondator al Societății Timișoara și membru al Alianței Civice, Daniel Vighi a fost una dintre cele mai respectate voci ale societății civile românești, nota pagina https://www.memorialsighet.ro/ în noiembrie 2022. A fost prozator al generației literare din anii '80, eseist și profesor de lite
DOCUMENTAR: 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România (9 octombrie)
În ziua de 9 octombrie 2006, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România. La evenimentul din București a fost prezent președintele României de atunci, Traian Băsescu, alături de miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, membri ai comunității evreiești din România.
Cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii (9-11 octombrie)
Între 9 și 11 octombrie 2026, este programată cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii, eveniment dedicat instalațiilor de light art, video mapping și experiențe interactive. Sub tema 'Playground', festivalul propune 19 proiecte, dintre care 13 instalații și șase spectacole de video mapping, realizate de artiști și studiouri din R
9 octombrie - Ziua mondială a poștei (ONU)
Anual, la 9 octombrie, este marcată Ziua mondială a poștei, dată la care, în 1874, a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveția). Ziua mondială a poștei a fost stabilită de Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, Japonia, în 1969, potrivit