Reuniunea comunităţii politice europene şi reuniunea informală a şefilor de stat sau de guvern (Budapesta, 7-8 noiembrie 2024), reuniunea Eurogrup, reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare, adoptarea unui act legislativ privind transferul de proceduri privind combaterea criminalităţii transfrontaliere, audierile pentru confirmarea comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European (4-12 noiembrie), se numără printre evenimentele perioadei 4-8 noiembrie 2024.

Consiliul Uniunii Europene
Cea de a cincea reuniune a comunităţii politice europene aduce împreună, în zilele de 7 şi 8 octombrie, lideri de pe întregul continent la Budapesta, în Ungaria. Liderii discută despre provocările cu care se confruntă Europa în materie de securitate, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi escaladarea situaţiei în curs din Orientul Mijlociu, despre migraţia ilegală şi despre aspecte legate de securitatea economică şi de conectivitate din perspectiva energiei, a transporturilor, a tehnologiei informaţiei şi a comerţului mondial, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

La această reuniune a comunităţii politice europene sunt invitaţi să participe 47 de şefi de stat şi de guvern din cele 27 de state membre ale UE şi din Albania, Andorra, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveţia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit. UE este reprezentată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Comunitatea politică europeană îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun, să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european. Această platformă de coordonare politică nu înlocuieşte nicio organizaţie, structură sau proces existent şi nici nu urmăreşte să creeze altele noi în această etapă.

Până în prezent, comunitatea politică europeană s-a reunit de patru ori: la Praga - 6 octombrie 2022, Chişinău - la 1 iunie 2023, Granada - 5 octombrie 2023, Oxfordshire - 18 iulie 2024. Următoarea reuniune a comunităţii politice europene va avea loc în Albania, în primăvara anului 2025.

O reuniune informală a şefilor de stat sau de guvern a avut loc după cea de a cincea reuniune a comunităţii politice europene. Cu acest prilej, liderii au discutat despre chestiuni de afaceri externe, inclusiv relaţiile transatlantice, cele mai recente evoluţii din Georgia şi legislaţia israeliană recent adoptată împotriva Agenţiei ONU de Ajutorare şi Lucrări pentru Refugiaţii Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA).

Eurogrupul, reunit la 4 noiembrie, a trecut în revistă cele mai recente evoluţii şi perspective macroeconomice, inclusiv evoluţiile în materie de inflaţie, şi a luat cunoştinţă de discuţiile din cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale de la Washington DC (21-26 octombrie 2024), notează https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii ţărilor care au participat la reuniunea bancară au primit informaţii din partea preşedinţilor Mecanismului unic de supraveghere şi Comitetului Unic de Rezoluţie în cadrul raportării lor bianuale. Pe această bază, miniştrii au discutat despre situaţia actuală a sistemului bancar din zona euro şi despre principalele provocări viitoare. Miniştrii au discutat totodată despre ce mai trebuie făcut pentru a consolida rezilienţa sistemului bancar.

Paschal Donohoe, preşedintele Eurogrupului, a declarat că "astăzi, băncile noastre sunt mai stabile şi mai reziliente, dar trebuie să continuăm să facem progrese în direcţia finalizării uniunii bancare, odată cu ratificarea Tratatului privind MES şi cu încheierea lucrărilor privind cadrul de gestionare a crizelor."

Miniştrii au adoptat o declaraţie oficială privind competitivitatea economiei europene şi au continuat să monitorizeze punerea în aplicare a declaraţiei Eurogrupului în configuraţie deschisă privind viitorul uniunii pieţelor de capital, în conformitate cu foaia de parcurs la nivel înalt aprobată în luna mai 2024. De asemenea, au discutat despre cele mai bune modalităţi de a evalua periodic performanţa pieţelor europene de capital şi de a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce priveşte măsurile de la nivelul UE şi de la nivel naţional.

"Aprofundarea uniunii pieţelor de capital este un element-cheie în activitatea noastră de consolidare a competitivităţii europene", a subliniat Paschal Donohoe, preşedintele Eurogrupului.

Reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare din 5 noiembrie s-a încheiat cu o serie de rezultate importante. Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) în era digitală. Pachetul constă în trei propuneri care vizează combaterea fraudei în domeniul TVA, sprijinirea întreprinderilor şi promovarea digitalizării, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii au făcut bilanţul punerii în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Până în prezent, toate planurile de redresare şi rezilienţă au fost aprobate, au fost primite 70 de cereri de plată şi au fost plătite peste 268 de miliarde euro. Consiliul a adoptat decizii de punere în aplicare prin care a aprobat modificările specifice transmise de Cehia şi de Ţările de Jos la planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Consiliul a fost informat cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte impactul economic şi financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Miniştrii au fost informaţi cu privire la situaţia economică şi bugetară din Ucraina, inclusiv cu privire la punerea în aplicare a Mecanismului pentru Ucraina şi la stadiul punerii în aplicare a recentului acord G7 vizând un împrumut suplimentar de 50 de miliarde dolari (45 de miliarde euro) pentru Ucraina, care urmează să fie administrat şi rambursat pe baza viitoarelor fluxuri de venituri extraordinare provenite din blocarea activelor suverane ruse.

A avut loc un schimb de opinii cu privire la raportul anual pe 2024 al Consiliului Fiscal European, în prezenţa fostului preşedinte al acestuia, Niels Thygesen.

Consiliul a aprobat concluzii privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte priorităţile statistice ale UE, oferind în acelaşi timp orientări pentru lucrările viitoare. A fost adoptat, de asemenea, un regulament care vizează îmbunătăţirea în continuare a dezvoltării, elaborării şi difuzării statisticilor europene.

Au fost publicate cifrele pentru 2023 privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice la nivel internaţional, în pregătirea Conferinţei părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP29), care va avea loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku, Azerbaidjan. În 2023, Uniunea Europeană şi cele 27 de state membre ale sale au contribuit cu 28,6 miliarde euro la finanţarea combaterii schimbărilor climatice din surse publice şi au mobilizat o sumă suplimentară de 7,2 miliarde euro din fonduri private pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

La 4 noiembrie, în marja reuniunii, a avut loc un dialog macroeconomic la nivel politic (MEDPOL). Partenerii sociali au desfăşurat un schimb de opinii cu preşedinţia actuală (Ungaria) şi cele două preşedinţii viitoare (Polonia, ianuarie-iunie 2025; Danemarca: iulie-decembrie 2025), Comisia, Banca Centrală Europeană şi preşedintele Eurogrupului. Reuniunea s-a axat pe revizuirea condiţiilor economice actuale, a perspectivelor economice şi a răspunsului adecvat la nivelul acestei politici, precum şi pe gestionarea schimbărilor demografice şi a impactului asupra competitivităţii.

În marja reuniunii din 5 noiembrie a avut loc un dialog ministerial între UE şi ţările AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb), cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a competitivităţii pe termen lung, abordând provocările demografice şi pe cele legate de productivitate.

La 5 noiembrie, Consiliul a adopta un act legislativ al UE care reglementează condiţiile în care procedurile într-o cauză penală iniţiate într-un stat membru pot fi transferate într-un alt stat membru. Actul legislativ va avea un rol esenţial în a asigura că o infracţiune este investigată sau urmărită penal de statul cel mai bine plasat. De asemenea, previne desfăşurarea de proceduri paralele inutile (cu privire la aceeaşi persoană suspectată) în diferite state membre ale UE şi, prin urmare, va contribui la combaterea mai eficace a criminalităţii transfrontaliere.

"Combaterea criminalităţii transfrontaliere necesită o colaborare între statele membre ale UE. Asigurarea faptului că responsabilitatea anchetei penale va reveni statului membru care este cel mai bine plasat este de o importanţă crucială în acest sens." a declarat Bence Tuzson, ministrul ungar al justiţiei.

În temeiul noului act legislativ, autorităţile unei ţări vor decide să solicite transferul procedurilor (într-un alt stat membru) pe baza unei liste de criterii. Sunt incluse cazurile în care infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul statului membru în care urmează să fie transferate procedurile sau cazurile în care una sau mai multe persoane suspectate sau acuzate se află în statul membru respectiv. Regulamentul va intra în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul este direct aplicabil şi se va aplica la doi ani după intrarea sa în vigoare.

Parlamentul European
În perioada 4-12 noiembrie au loc la Parlamentul European din Bruxelles, audierile pentru confirmarea comisarilor desemnaţi. Primii comisari europeni desemnaţi, audiaţi la 4 noiembrie, în comisiile de specialitate, au fost: Maros Sefcovic (comerţ şi securitate economică, relaţii interinstituţionale şi transparenţă), Glenn Micallef (echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport), Christophe Hansen (agricultură şi alimentaţie) şi Apostolos Tzitzikostas (transport sustenabil şi turism). Au urmat la 5 noiembrie - Michael McGrath (democraţie, justiţie şi statul de drept), Ekaterina Zaharieva (start-upuri, cercetare şi inovare), Dan Jorgensen (energie şi locuinţe), Dubravka Suica (Mediterana), Jessika Roswall (mediu, rezilienţă în domeniul apei şi o economie circulară competitivă) şi Magnus Brunner (afaceri interne şi migraţie). În 6 noiembrie au fost audiaţi alţi şase comisari desemnaţi - Hadja Lahbib (comisar pentru pregătire şi managementul crizelor, egalitate), Maria Luís Albuquerque (comisar pentru servicii financiare şi o uniune a investiţiilor), Costas Kadis (comisar pentru pescuit şi oceane), Jozef Síkela (comisar pentru parteneriate internaţionale), Andrius Kubilius (comisar pentru apărare şi spaţiu) şi Oliver Varhelyi (sănătate (publică) şi bunăstarea animalelor), iar la 7 noiembrie - Wopke Hoekstra (comisar pentru mediu, emisii nete zero şi creştere curată), Marta Kos (comisar pentru extindere), Piotr Serafin (comisar pentru buget, antifraudă şi administraţie publică), respectiv Valdis Dombrovskis (comisar pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare), potrivit https://www.europarl.europa.eu/ şi https://hearings.elections.europa.eu/.

La 12 noiembrie, în ultima zi a audierilor, vor fi audiaţi: Kaja Kallas (vicepreşedintă executivă şi înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate), Roxana Mînzatu (vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţă şi pregătire), Raffaele Fitto (vicepreşedinte executiv pentru coeziune şi reforme), Stéphane Séjourné (vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială), Teresa Ribera Rodríguez (vicepreşedintă executivă pentru o tranziţie curată, justă şi competitivă) şi Henna Virkkunen (vicepreşedintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie).

Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat face o declaraţie introductivă de 15 minute, care este urmată de întrebări din partea eurodeputaţilor. În funcţie de portofoliul care i-a fost atribuit, un comisar desemnat poate să fie evaluat de o singură comisie sau împreună de mai multe comisii (comisii competente). La audiere pot fi invitate şi alte comisii, care pot adresa întrebări orale. Evaluarea finală a candidaţilor o vor face însă coordonatorii comisiei/comisiilor competente, indică https://www.europarl.europa.eu/.

În termen de 24 de ore de la finalizarea evaluării, coordonatorii vor trimite o scrisoare de recomandare confidenţială care va fi analizată de Conferinţa preşedinţilor de comisie şi trimisă, ulterior, Conferinţei preşedinţilor (preşedinta PE şi liderii grupurilor politice). Coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens privind aprobarea (sau respingerea) unui comisar desemnat. Dacă opiniile lor sunt divergente, este necesară aprobarea în rândul coordonatorilor care reprezintă cel puţin două treimi din membrii comisiei. În situaţia în care coordonatorii nu întrunesc o majoritate de două treimi pentru a aproba (sau a respinge) un candidat, ei pot cere informaţii suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise. Ei pot şi să reia audierea, caz în care este necesar acordul prealabil al Conferinţei preşedinţilor. Audierea suplimentară are scopul să clarifice aspectele rămase nesoluţionate şi nu poate dura mai mult de 1,5 ore. După finalizarea tuturor audierilor, Conferinţa preşedinţilor de comisie evaluează rezultatul acestora şi transmite concluziile Conferinţei preşedinţilor. Conferinţa preşedinţilor va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente şi recomandările Conferinţei preşedinţilor de comisie. Ea va face apoi o evaluare finală şi, pe 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise.

După încheierea audierilor, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta colegiul complet al comisarilor şi programul său în plen. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere cu deputaţii europeni. Orice grup politic sau cel puţin a douăzecea parte dintre membrii Parlamentului (pragul redus) poate depune o propunere de rezoluţie. Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului (cu majoritatea voturilor exprimate, vot prin apel nominal). Votul este planificat să aibă loc în sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia trebuie numită oficial de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă)