logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Gheorghe Dinică

Imagine din galeria Agerpres

Gheorghe Dinică, actor de teatru şi film care a creat roluri memorabile, unul dintre cei mai versatili actori români, s-a născut la 1 ianuarie 1934, la Bucureşti.

Despre interpretările memorabile ale actorului Gheorghe Dinică, criticul de teatru Constantin Paraschivescu spunea: "o lichea grotescă sau rafinată, un intrigant diabolic şi terifiant, dar tot aşa de bine poate fi un om simplu, generos şi simpatic, un naiv romantic, sau un înţelept cu măsura relativităţii lucrurilor. Cu privirea-laser şi voce şuierătoare, cu mişcări atent studiate şi, în acelaşi timp, imprevizibile, de fiară la pândă - iată una dintre multiplele ipostaze ale actorului Gheorghe Dinică. Marea performanţă a lui este de a fi fost multiplu fără a-şi pierde identitatea. Cariera lui nu a alterat umanul", se arăta într-o postare pe site-ul Institutului Cultural Român, https://www.icr.ro/, din 6 august 2014.

Gheorghe Dinică a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesor Dina Cocea, promoţia 1961, potrivit site-ului Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, http://www.tnb.ro. În spectacolele de teatru, ca şi în zecile de filme în care a jucat, a dat viaţă cu acelaşi talent, dublat de o voce inconfundabilă, personajelor de dramă sau de comedie.

 

 

Vasilica Tastaman, Iurie Darie şi Gheorghe Dinică (actori); jucând într-o piesă de teatru.\r\n, 1965

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 


A debutat la Teatrul de Comedie în 1961, cu rolul Inspectorul Goole din piesa ''Inspectorul de poliţie" de John Boynton Priestley, în regia Dinei Cocea. La acelaşi teatru, unde a jucat până în 1967, a fost distribuit în piese precum: ''Opinia publică" de Aurel Baranga (regia Mihai Berechet), ''Capul de răţoi" de George Ciprian (regia David Esrig), ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare (regia David Esrig), ''Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu (regia Dinu Cernescu), ''Rinocerii" de Eugene Ionesco (regia Lucian Giurchescu), ''Umbra" de Evgheni Svart (regia David Esrig), ''Procesul domnului Caragiale" de Mircea Ştefănescu (regia David Esrig), ''Sweik în al doilea război mondial" de Bertolt Brecht (regia Lucian Giurchescu), ''Celebrul 702" de Alexandru Mirodan (regia Moni Ghelerter).

 

 

Actorul Gheorghe Dinică (dr.) în piesa de teatru 'Noaptea regilor'.

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES  


Pe scena Teatrului ''Lucia Sturdza Bulandra'' a jucat, în perioada 1968-1971, în piese precum ''Nepotul lui Rameau" de Denis Diderot (regia David Esrig) şi ''Moartea lui Danton" de Georg Buchner (regia Liviu Ciulei). Cele mai multe roluri le-a interpretat însă pe scena Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, unde a fost distribuit în piesele: ''Un fluture pe lampă" de Paul Everac (regia Horea Popescu, 1972), ''Trei fraţi gemeni veneţieni" de Aldo Matiuzzi Collalto (regia David Esrig, 1973), ''Romulus cel Mare" de Friedrich Durrenmatt (regia Sanda Manu, 1977), ''Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (regia Horea Popescu, 1977), ''O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (regia Radu Beligan, 1979), ''Aşteptându-l pe Godot" de Samuel Beckett (regia Grigore Gonţa, 1980), ''Ioneştii" de Platon Pardău (regia Grigore Gonţa, 1986), ''Cine are nevoie de teatru?" de Timberlake Wertenbaker (regia Andrei Şerban, 1990), ''Noaptea regilor" de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991), ''Tehnica raiului" de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1997), ''Azilul de noapte" de Maxim Gorki (regia Ion Cojar, 1998), ''Numele trandafirului" după Umberto Eco (regia Grigore Gonţa, 1999), ''Cotletele" de Bertrand Blier (regia Gelu Colceag, 1997), ''Şi mai potoliţi-l pe Eminescu" de Tiberiu Cristian Popescu (regia Grigore Gonţa, 2000), ''Ultima oră" de Mihail Sebastian (regia Anca Ovanez Dorosenco, 2003), ''Dansând pentru zeul păgân" de Brian Friel (regia Lynne Parker, 2006).

 


Tot la TNB l-a interpretat pe Cadîr în spectacolul ''Take, Ianke şi Cadîr" de Victor Ion Popa, în regia lui Grigore Gonţa, spectacol a cărui premieră a avut loc în 2001.

 

 

Foto: (c)  AGERPRES FOTO


Gheorghe Dinică a avut, de asemenea, roluri de prim-plan în filme realizate de mari regizori români. În volumul ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) este caracterizat ca un ''interpret cu surprinzătoare intuiţii în definirea unor personaje aprige, brutale până la ferocitate, care îşi cultivă cu delicii propria condiţie''.

 


Dintre cele peste 80 de filme şi seriale în care a fost distribuit, amintim: ''Străinul" (regia Mihai Iacob, 1963), ''Comoara din Vadul Vechi" (regia Victor Iliu, 1964), ''Columna" (regia Mircea Drăgan, 1968), ''Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1971), ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (regia Sergiu Nicolaescu, 1971), ''Explozia" (regia Mircea Drăgan, 1972), ''Cu mâinile curate" (regia Sergiu Nicolaescu, 1972), ''Dincolo de nisipuri" (regia Radu Gabrea, 1973), ''Zidul" (regia Constantin Vaeni, 1974), ''Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), ''Prin cenuşa imperiului" (regia Andrei Blaier, 1975), ''Un comisar acuză" (regia Sergiu Nicolaescu, 1975), ''Osânda" (regia Sergiu Nicolaescu, 1976), ''Cuibul salamandrelor" (regia Mircea Drăgan, 1976), ''Acţiunea Autobuzul" (regia Virgil Calotescu, 1977), ''Revanşa" (regia Sergiu Nicolaescu, 1978), ''Ultima noapte de dragoste" (regia Sergiu Nicolaescu, 1979), ''Reţeaua S" (regia Virgil Calotescu, 1979), ''Lumini şi umbre" (serial TV, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan, 1979-1982), ''De ce trag clopotele, Mitică?" (regia Lucian Pintilie, 1982), ''Secretul lui Bachus" (regia Geo Saizescu, 1983).

 


A jucat, de asemenea, şi în filmele ''Pe malul stâng al Dunării albastre" (regia Malvina Urşianu, 1983), ''Lumină la etajul zece" (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Secretul lui Nemesis" (regia Geo Saizescu, 1986), ''Cuibul de viespi" (regia Horea Popescu, 1986), ''Figuranţii" (regia Malvina Urşianu, 1987), ''Priveşte înainte cu mânie" (regia Nicolae Mărgineanu, 1992), ''Cel mai iubit dintre pământeni" (regia Şerban Marinescu, 1992), ''Crucea de piatră" (regia Andrei Blaier, 1993), ''Această lehamite" (regia Mircea Daneliuc, 1993), ''Craii de Curtea veche" (regia Mircea Veroiu, 1995), ''Faimosul Paparazzo" (regia Nicolae Mărgineanu, 1999), ''Filantropica" (regia Nae Caranfil, 2001), ''După amiaza unui torţionar" (regia Lucian Pintilie, 2001), ''Turnul din Pisa" (regia Şerban Marinescu, 2002), ''Dulcea saună a morţii" (regia Andrei Blaier, 2003), ''Magnatul" (regia Şerban Marinescu, 2004), ''Orient Express'' (regia Sergiu Nicolaescu, 2004), ''Ticăloşii" (regia Şerban Marinescu, 2007) ş.a., precum şi telenovelele ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008) şi ''Aniela'' (2009).

 


''Animat de distribuirea lui Gheorghe Dinică într-unul din rolurile principale, filmul "Filantropica" al regizorului Nae Caranfil, lansat în 2002, s-a bucurat de apreciere internaţională, dovedită şi prin premiile obţinute: Premiul juriului la Festivalul internaţional de la Mons, Premiul publicului la Festivalul de film de la Paris, Premiul special al juriului la Festivalul "goEast" de la Wiesbaden (2002) şi Premiul publicului la "Weekend-ul Internaţional al Filmului" de la Wurzburg (2003)'' (https://www.icr.ro/).

 

Îndrăgitul actor a înregistrat, alături de Ştefan Iordache, Nelu Ploieşteanu ş.a., câteva CD-uri cu cântece de petrecere.

 


I-au fost decernate Marele premiu la Paris pentru ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare şi Premiul de excelenţă - UNITER, 1999, potrivit site-ului http://www.tnb.ro.

Dintre premiile cinematografice care i-au fost decernate amintim: Premiul ACIN pentru ''Explozia", ''Felix şi Otilia", ''Bariera", ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", 1972; Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - ''Prin cenuşa imperiului"; Premiul ACIN pentru ''Ilustrate cu flori de câmp", 1975; Premiul ACIN pentru ''Figuranţii", ''Cuibul de viespi", ''Secretul lui Herodot"; Premiul UCIN pentru ''Casa din vis", 1992; Premiul UCIN şi Premiul Troia (Portugalia) pentru ''Patul conjugal", 1993; Premiul Special UCIN, pentru rolul din ''Filantropica", 2002.

A fost desemnat de Revista VIP ''Actorul anului 2002'', iar în 2004 a primit ''Diploma de interpretare'' din partea Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), pentru rolul din ''Orient Expres".

La ediţia din 2005 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca, Gheorghe Dinică a primit Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate cinematografică. La 30 ianuarie 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică.

În 2008 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în Grad de Mare Cruce.

 

 

Ziua UNATC - Ziua Caragiale; decernarea titlului de Doctor Honoris Causa actorilor Victor Rebengiuc (stg.), Marin Moraru (ctr.) şi Gheorghe Dinică (dr.).

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO 


La 30 martie 2009, la gala de închidere a celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de film BucharEST (B-EST IFF) i-a fost decernat un Premiu de excelenţă pentru întreaga carieră.

Gheorghe Dinică a murit la 10 noiembrie 2009, în Bucureşti. A fost înmormântat la 13 noiembrie 2009, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Artiştilor. La 15 septembrie 2013, un bust din bronz al îndrăgitului actor a fost dezvelit în faţa Teatrului de Comedie din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Afisari: 72

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 25-04-2025 08:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar

Documentare 25-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)

Documentare 25-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie

Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin

Documentare 25-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie

Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 24-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului

Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei

Documentare 24-04-2025 09:30

24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator

La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat

Documentare 24-04-2025 09:00

24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)

La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip

Documentare 24-04-2025 08:30

24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)

Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi

Documentare 24-04-2025 08:00

Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)

Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu

Documentare 24-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)

Documentare 24-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie

Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di

Documentare 24-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie

Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 23-04-2025 14:11

Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)

Un puternic seism, cu magnitudinea 6,2, s-a produs la 23 aprilie 2025, la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia. Epicentrul cutremurului a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD) din Turcia. Acesta a

Documentare 23-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române

Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197

Documentare 23-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: 20 de ani de la încărcarea primului videoclip pe YouTube (23 aprilie)

În ziua de 23 aprilie 2005, a fost încărcat primul clip video pe platforma YouTube. Intitulată 'Me at the zoo' ('Eu la grădina zoologică'), filmarea durează 19 secunde și îl are în prim-plan pe Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube. Aflat la Grădina Zoologică din San Diego, California, Jawed Karim, pe atunci î