La 3 noiembrie 2024, se împlinesc 190 de ani de la înfiinţarea ''Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi'' din Bucureşti, azi Muzeul Naţional de Istorie Naturală ''Grigore Antipa''.

Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti a fost fondat prin decretul nr. 143 din 3 noiembrie 1834, semnat de Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti (1834-1842), la iniţiativa fratelui său, banul Ghica Mihalache. Acesta din urmă a fost şi primul donator important. El a oferit noii instituţii culturale şi ştiinţifice o colecţie de 1.250 monede greceşti, romane şi bizantine, o colecţie de 150 de minerale, una cuprinzând 213 cochilii de moluşte, precum şi un important număr de peşti, păsări, mamifere şi fosile, arată antipa.ro.

Colecţiile erau depuse în incinta Colegiului ''Sf. Sava'', dar în anul 1859, existând intenţia de demolare a acestuia, colecţiile au fost transferate în câteva clădiri situate în apropierea colegiului. Câţiva ani mai târziu (1863) o comisie numită de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a hotărât instalarea Muzeului Naţional în trei săli situate în aripa stângă a Palatului Academiei, exponatele fiind transferate acolo în luna septembrie 1864.

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Administrarea şi Organizarea Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti ce stabilea atribuţiile personalului, activităţile destinate să îmbogăţească colecţiile, programul de vizitare, precum şi numirea unui profesor universitar în funcţia de director.

În 1893, directorul Muzeului devine savantul Grigore Antipa. De la cele 2038 piese pe care Grigore Antipa le-a preluat în 1893, patrimoniul muzeului a sporit la peste 200.000, cele mai spectaculoase fiind prezente în expoziţia permanentă pe care a organizat-o după principii muzeologice moderne.

În 1903, Grigore Antipa a prezentat primului-ministru Dimitrie Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenţei unei clădiri special construite pentru a organiza "un Muzeu de Istorie Naturală demn de Capitala ţării". Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul şi suma de 350.000 lei, necesară ridicării clădirii pe un teren de 23.000 mp, situat pe Şoseaua Kiseleff nr. 1. Astfel, în anul următor (1904) au început lucrările de construcţie a noii clădiri destinate Muzeului, după proiectul inginerului Mihail Rocco, faţada fiind proiectată de arhitectul Grigore Cerchez.

Lucrările au fost terminate în anul 1906 şi toate colecţiile au fost transferate în noua clădire, începând dificila muncă de aranjare. Inaugurarea oficială a Muzeului în noua sa clădire a avut loc la 24 mai 1908, în prezenţa regelui Carol I, a principelui Ferdinand şi a principesei Maria. Cu această ocazie, au fost deschise pentru vizitare 16 săli create de Grigore Antipa, dintre care una cuprindea patru diorame bio-geografice (deşertul Sahara, savana africană, preria americană şi tundra), printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate.

Ulterior, a fost adus în clădirea muzeului Scheletul de ''Deinotherium gigantissimum'' de la Laboratorul de Geologie al Universităţii Bucureşti (1911); au fost inaugurate noi secţii - Geologie, Mineralogie, Paleontologie, Anatomie comparată, Antropologie, Etnografie generală şi Ecologie - care ocupau 11 săli şi a fost montată pe frontonul clădirii o placă de marmură purtând inscripţia "Muzeul Naţional de Istorie Naturală" (1914).

La 23 mai 1933, în sala centrală de la parterul Muzeului a avut loc o şedinţă solemnă, prezidată de regele Carol al II-lea, consacrată împlinirii a 100 de ani de la fondarea Muzeului, 40 de ani de la numirea lui Grigore Antipa în funcţia de director şi 25 de ani de la deschiderea Muzeului în clădirea din Şoseaua Kiseleff. Cu această ocazie, prin decret regal, Carol al II-lea a hotărât ca Muzeul să poarte numele de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", conform antipa.ro.

În 1964, la conducerea Muzeului este numit academicianul Mihai Băcescu, cel care a încurajat cercetarea faunei României şi mondiale de către specialiştii Muzeului.

În noiembrie 1996, au început lucrările de consolidare la clădirea Muzeului, necesare din cauza şubrezirii structurii de rezistenţă ca urmare a cutremurelor din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990 şi lucrărilor de construcţie a metroului. În consecinţă, Muzeul şi-a închis porţile pentru public, la 31 august 1997, fiind redat apoi circuitului pe etape: demisolul (1999), sălile de la parter (2000), primele două săli aflate la etaj (2001), sălile dedicate păsărilor din fauna României şi primatelor din fauna mondială, aflate la etaj (2002).

După decembrie 1989, colecţiile au continuat să se îmbogăţească prin materialul colectat în timpul deplasărilor din ţară, dar şi în expediţiile organizate de muzeu în Indonezia (1991) şi Brazilia (1994). Activitatea de cercetare ştiinţifică în Muzeul ''Grigore Antipa'' este concentrată pe investigarea diversităţii faunistice din România şi la nivel mondial, parte din rezultatele obţinute având şi implicaţii exprese în gestionarea durabilă a mediului.

La muzeu se desfăşoară şi cercetări de biologie moleculară, ale căror rezultate sunt publicate în revista Travaux du Museum d'Histoire Naturelle ''Grigore Antipa'', care apare anual, încă din 1957. În februarie 2009, au început lucrări de modernizare a muzeului, instituţia fiind redeschisă publicului la 17 septembrie 2011. În noua formulă, muzeul are cinci săli în care se proiectează documentare, 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor. Există spaţii destinate interactivităţii, săli multimedia şi compartimente amenajate ca laboratoare în care vizitatorii pot face sau asista la experimente ştiinţifice, demonstraţii şi lucrări de laborator.

În prezent, patrimoniul ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este format din aproximativ 2 milioane exemplare de nevertebrate şi vertebrate (actuale şi fosile) provenind din România şi din diverse zone geografice, de la ecuator la regiunile polare, sau colectate de la suprafaţa apei şi până la mai mult de 6.000 de metri adâncime.

Patrimoniul ştiinţific este reprezentat de colecţii zoologice aparţinând majorităţii grupelor de animale actuale dar şi de colecţii mai mici de paleontologie, geologie şi mineralogie, de etnografie şi antropologie, de anatomie comparată. Cea mai mare colecţie din patrimoniul ştiinţific al Muzeului este cea de entomologie, cu peste 1.100.000 de exemplare, unele dintre ele fiind colectate în urmă cu mai bine de 100 de ani. Îi urmează Colecţia ştiinţifică de moluşte cu 230.000 de exemplare şi Colecţia de crustacee cu peste 185.000 exemplare. Colecţiile de vertebrate numără 46.500 exemplare, notează antipa.ro.

Misiunea Muzeului Naţional de Istorie Naturală ''Grigore Antipa'' este studiul biodiversităţii prin cercetare bazată pe colecţii, petrecerea agreabilă a timpului liber, popularizarea cunoştinţelor legate de fauna României şi de cea mondială, precum şi sensibilizarea publicului faţă de problemele actuale legate de protecţia mediului şi conservarea habitatelor, potrivit sursei amintite. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)