Alegerile prezidenţiale din Statele Unite vor avea loc marţi, 5 noiembrie 2024, fiind cea de-a 60-a alegere prezidenţială din istoria statului. Cetăţenii americani îşi vor alege preşedintele şi vicepreşedintele, scrutinul din această ţară fiind unul dintre cele mai complexe din lume, combinând elemente de vot popular direct cu un sistem al Colegiului Electoral, potrivit site-ului www.usa.gov.

Înainte de ziua alegerilor propriu-zise (5 noiembrie 2024), fiecare dintre cele două partide principale (Democraţii şi Republicanii) trebuie să îşi desemneze propriul candidat, ales la rândul său, de alegători în caucus-uri la nivel de stat şi în alegerile primare.

Astfel, procesul de alegere a unui preşedinte durează aproape doi ani, cuprinzând alegeri primare şi alegeri generale. Votul de marţi, 5 noiembrie, reprezintă, astfel, una dintre etapele finale ale alegerilor prezidenţiale din SUA.

Cetăţenii americani în vârstă de cel puţin 18 ani se pot înregistra pentru a vota. Pentru a se înregistra, cei care vor să voteze trebuie să îndeplinească criteriile legate de domiciliu stipulate în statele lor, criterii care pot varia, şi trebuie să se încadreze în termenele-limită până la care se poate face înregistrarea.

Când alegătorii americani sunt chemaţi la vot la alegerile propriu-zise din 5 noiembrie, aceştia nu votează în mod direct preşedintele Statelor Unite, ci electorii din statul în care respectivul cetăţean este rezident. Desemnarea preşedintelui nu se face, astfel, în baza numărului total de voturi populare, ci în baza unui vot ulterior al electorilor din cadrul Colegiului electorilor.

Alegerile primare (primaries)
În primăvara anului de dinainte de anul alegerilor, candidaţii se înregistrează la Comisia Electorală Federală pentru a candida la preşedinţie şi îşi anunţă intenţia de a candida. În vara anului dinainte de anul alegerilor, au loc dezbateri pentru alegerile primare (primaries) şi pentru adunările electorale (caucus-uri). Din ianuarie până în iunie în anul electoral, statele federate şi partidele organizează alegeri primare şi caucus-uri, se mai arată pe https://www.usa.gov/.

Majoritatea statelor organizează alegeri primare cu 6-9 luni înainte de alegerile prezidenţiale.

Unele state federate organizează caucus-uri în lunile premergătoare alegerilor prezidenţiale. Caucus-urile sunt întâlniri conduse de partide politice care au loc la nivel de circumscripţie. Atât Partidul Democrat, cât şi Partidul Republican au propriile reguli privind derularea caucus-urilor, iar aceste reguli variază de la stat la stat. 13 state şi teritorii organizează caucus-uri sau alegeri primare în prima marţi din luna martie, zi cunoscută ca "Super Tuesday". Datele la care au loc alegerile primare sau caucus-urile sunt stabilite de administraţiile de stat sau locale.

Numărul de delegaţi acordat fiecărui candidat într-o alegere primară, de tip caucus, se bazează pe un set complex de reguli. Aceste reguli variază în funcţie de stat şi sunt stabilite de partidele politice atât la nivel naţional, cât şi la nivel de stat. În cele mai multe cazuri, persoanele alese pentru a fi delegaţi sunt membri activi de partid, lideri sau susţinători timpurii ai unuia dintre candidaţi.

În vara de dinaintea alegerilor, cele două partide principale organizează aşa-numitele convenţii, pentru a-şi desemna în mod oficial candidatul nominalizat. Convenţiile îi cuprind pe acei delegaţi trimişi de statele federate, aleşi în urma alegerilor primare.

De asemenea, în cadrul convenţiilor naţionale, candidatul la preşedinţie anunţă oficial cine va candida în tandem pentru funcţia de vicepreşedinte, în cadrul alegerilor generale. Numele candidaţilor vor fi trecute pe buletinul de vot al alegerilor generale. Este posibil ca anumiţi candidaţi din partidele politice mici şi candidaţii independenţi să nu aibă o convenţie naţională. Dar ei pot fi pe buletinul de vot, de la stat la stat, dacă îndeplinesc cerinţele de eligibilitate. Aceasta include de obicei colectarea unui anumit număr de semnături pe o petiţie pentru acel stat.

După ce cei doi candidaţi au fost nominalizaţi, în cadrul convenţiilor, se trece la etapa alegerilor generale.

Alegerile generale
La alegerile generale, americanii votează pentru electorii candidatului lor preferat (care alcătuiesc Colegiul Electoral). După numărarea voturilor, procesul se mută la Colegiul Electoral, format din electori nominalizaţi de fiecare stat federal. Electorii vor fi cei care vor vota, în mod final, preşedintele şi vicepreşedintele, conform https://www.usa.gov/.

Colegiul electoral este un ansamblu de electori desemnaţi de fiecare din cele 50 de state componente ale uniunii (la care se adaugă 3 electori pentru districtul federal), care aleg în mod formal preşedintele şi vicepreşedinte Statelor Unite ale Americii. Procesul de alegere a electorilor diferă de la stat la stat, însă, de obicei, partidele politice îi numesc pe electori la convenţiile partidului sau prin votul comitetului central al partidului.

Sistemul Colegiului Electoral îi oferă fiecărui stat acelaşi număr de voturi electorale câţi membri are în Congres. În total, în Colegiul Electoral sunt 538 de voturi, un candidat pentru preşedinţie trebuind să obţină 270 pentru a câştiga. Teoretic, prin acest sistem, un candidat poate câştiga alegerile primind doar 23% din voturile directe ale electoratului american, dacă acestea sunt distribuite în mod ideal. Toate statele, în afară de două, Nebraska şi Maine (care distribuie votul electoral în mod proporţional între candidaţi, în funcţie de procentajul de sufragii obţinut de fiecare), au un sistem "winner-take-all" (câştigătorul ia totul). În acest sistem, candidatul care obţine majoritatea voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile electorale ale statului. Odată ce un candidat are majoritatea în toate statele, rezultatul este deja anticipat.

Electorii se adună, în general, în capitalele statelor lor, în luna decembrie, pentru a-şi exprima votul. Voturile lor sunt apoi trimise la Washington, unde sunt numărate într-o sesiune comună a celor două camere ale Congresului în luna ianuarie. Dacă niciun candidat prezidenţial nu câştigă majoritatea voturilor electorale, conform celui de-al 12-lea amendament al Constituţiei, atunci alegerea preşedintelui va fi decisă de Camera Reprezentanţilor. În astfel de situaţii, camera inferioară a Congresului îl alege pe preşedinte prin vot majoritar, alegând dintre candidaţii care au primit cel mai mare număr de voturi. Fiecare stat va da un vot. Dacă niciun candidat pentru funcţia de vicepreşedinte nu obţine majoritatea voturilor electorale, Senatul îl alege pe vicepreşedinte prin vot majoritar, fiecare senator alegând din cei doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi electorale.

Electorii au libertatea de a vota pentru oricare dintre candidaţi, însă, în realitate, aceştia depun un jurământ prin care se obligă să-şi acorde votul anumitor candidaţi, mai exact acelora care au câştigat majoritatea voturilor în circumscripţia respectivă.

Numărul electorilor din fiecare stat este egal cu numărul reprezentanţilor statului respectiv în Senat (câte doi senatori de fiecare stat, 100 în total) şi Camera Reprezentanţilor (435 membri), iar Districtul Columbia are trei electori. Astfel, după numărul de electori din Colegiu, cele mai importante state sunt California (55), Texas (34), New York (31), Florida (27), Illinois şi Pennsylvania (câte 21 de electori), Ohio (20), Michigan (17), Georgia şi New Jersey (câte 15), Virginia (13), Massachusetts (12) şi Indiana, Missouri, Tennesse şi Washington cu câte 11 electori.

Colegiul Electoral este folosit doar pentru a-l alege pe preşedinte şi pe vicepreşedinte.

Mandatul prezidenţial de patru ani începe în anul următor, la 20 ianuarie, după alegerile din noiembrie. Preşedintele îşi începe obligaţiile oficiale cu o ceremonie inaugurală, ţinută în mod tradiţional pe treptele Capitoliului Statelor Unite, care este sediul Congresului, depunând jurământul în public, ceremonie condusă în mod tradiţional de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a Statelor Unite. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă,editor online: Ady Ivaşcu)