Potrivit unui sondaj Eurobarometru, 66% dintre cetăţenii UE şi 47% dintre români consideră că valorile de bază ale UE, cum ar fi drepturile fundamentale, democraţia şi statul de drept, sunt bine protejate în propria lor ţară. 91% dintre companiile din România sunt de acord că spaţiul Schengen este bun pentru afaceri în ţara lor, în timp ce 61% dintre cetăţenii români au auzit de Spaţiul Schengen şi ştiu ce este, mai arată cercetările Eurobarometru. În 2023, 12% din potenţialul de muncă al UE a rămas neexploatat, dar rata de ocupare a înregistrat un record, arată datele Eurostat.


Sondajul Eurobarometru ''Justice, rights and values'' şi-a propus să ofere o imagine despre percepţia cetăţenilor din UE asupra valorilor promovate de programele de finanţare ale UE legate de drepturi şi valori (programul Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori şi programul Justiţie) şi conştientizarea acestora cu privire la diferitele instrumente utilizate pentru promovarea şi protejarea drepturilor şi valorilor. Rezultatele sondajului au arătat că peste jumătate dintre europeni (53%) se simt bine informaţi despre statul de drept în propria lor ţară, în timp ce aproape trei din zece se simt bine informaţi despre statul de drept în alte ţări UE.

La nivelul UE, 66% dintre respondenţi consideră că valorile de bază ale UE, cum ar fi drepturile fundamentale, democraţia şi statul de drept, sunt bine protejate în propria lor ţară. În 20 de ţări, cel puţin jumătate din toţi respondenţii sunt de acord cu această afirmaţie. În România, procentul respondenţilor care aprobă această afirmaţie este 47%, cel mai mare procent se înregistrează în Finlanda (92%), iar cel mai scăzut în Grecia (32%).

Participarea la viaţa politică rămâne puternică, 67% dintre cetăţenii UE votând la alegerile locale, naţionale sau europene. Aproape unul din cinci respondenţi (19%) indică participarea la activităţi de voluntariat sau proiecte comunitare. Aproximativ unul din zece cetăţeni UE indică faptul că este implicat în ONG-uri, organizaţii ale societăţii civile (10%) sau în sindicate, mişcări politice sau partide (9%).

Peste o treime dintre europeni au auzit, citit sau văzut informaţii despre fondurile disponibile în cadrul programului Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori. Mai puţin de trei europeni din zece au auzit, citit sau văzut ceva despre fondurile disponibile în cadrul programului Justiţie.

Sondajul este al doilea dintr-o serie de trei valuri, rezultatele primei cercetări au fost publicate în noiembrie 2021, conform https://europa.eu/eurobarometer.

***

Potrivit cercetării ''Businesses' attitudes towards the Schengen area'', 68% dintre întreprinderile din UE27 şi 86% din România afirmă că au auzit de spaţiul Schengen şi ştiu despre ce este vorba.

83% dintre întreprinderile din UE27 şi 91% dintre cele din România sunt de acord că spaţiul Schengen este bun pentru afaceri în ţara lor. În acelaşi timp, peste 80% dintre agenţii economici respondenţi, atât din UE27, cât şi din România, sunt de acord că spaţiul Schengen este una dintre principalele realizări ale UE.

Mai mult de 7 din 10 întreprinderi din UE27 şi aproape 8 din 10 din România sunt de acord că spaţiul Schengen are mai multe avantaje decât dezavantaje pentru afacerile lor.

O treime dintre companii din UE şi din România răspund că localizarea în spaţiul Schengen scade costurile din cauza absenţei controalelor la frontierele interne, arată https://europa.eu/eurobarometer.

Pe de altă parte, atitudinea cetăţenilor faţă de spaţiul Schengen, măsurată în sondajul ''Citizens' attitudes towards the Schengen area'' este mai moderată.

55% dintre respondenţii UE27 şi 61% dintre cei români spun că au auzit de Spaţiul Schengen şi ştiu ce este, în timp ce 24% din UE şi 30% din România spun că au auzit de Spaţiul Schengen, dar nu sunt siguri ce este.

63% din europeni şi 52% dintre români consideră că UE ar trebui să acorde prioritate consolidării cooperării în spaţiul Schengen pentru a consolida spaţiul Schengen de acum până în 2030.

50% dintre respondenţii UE27 sunt conştienţi de măsurile pe care toate ţările din spaţiul Schengen trebuie să le implementeze pentru protecţia frontierelor externe Schengen, în timp ce 49% spun că nu sunt la curent cu aceste măsuri. În România, 48% cunosc măsurile, în timp ce 51% nu le cunosc, potrivit sursei citate.

***

Datele publicate de Eurostat în luna octombrie arată că ''12% din potenţialul de muncă al UE rămâne neexploatat''. În 2023, deficitul pieţei muncii a reprezentat 12% din forţa de muncă extinsă, ceea ce înseamnă că 27,1 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani din UE reprezentau o ofertă de forţă de muncă neadaptată pentru piaţă, fie pentru că erau şomeri, supracalificaţi, în căutarea unui loc de muncă chiar dacă nu aveau disponibilitate imediată pentru a lucra sau cu disponibilitate imediată dar fără să caute un loc de muncă. Deficitul pe piaţa muncii ajută la estimarea forţei de muncă disponibile, dar care nu este pe deplin productivă. Indicatorul este utilizat pentru a analiza dinamica ocupării forţei de muncă şi starea generală de sănătate a unei economii, deoarece un deficit scăzut arată că economia exploatează în mod optim forţa de muncă furnizată.

Dintre ţările UE, în 2023, indicatorul a avut cele mai mari valori în Spania (20,2% din forţa de muncă extinsă), Italia (17,7%), Suedia (16,4%) şi Grecia (16,3%). Pe de altă parte, acesta a fost cel mai scăzut în Polonia (4,8%), Malta (5,2%), Ungaria (6,0%), Cehia (6,4%) şi Slovenia (6,5%). În România, deficitul de forţă de muncă a fost de 9,1% în 2023, potrivit datelor disponibile pe https://ec.europa.eu/eurostat.

În ceea ce priveşte componentele ofertei de muncă, şomajul a reprezentat 5,8% din forţa de muncă extinsă, în timp ce persoanele disponibile, dar care nu sunt în căutarea unui loc de muncă, reprezentau 2,8%, iar angajaţii part-time cu supracalificare pentru locul lor de muncă reprezentau 2,5% din forţa de muncă extinsă. Persoanele care căutau un loc de muncă, dar nu erau disponibile imediat, reprezentau 0,9% din forţa de muncă extinsă.

Analizând fiecare componentă, datele arată că în 24 de ţări UE, ponderea şomerilor este cea mai mare dintre cele patru componente. Cele mai mari ponderi de şomeri s-au înregistrat în Spania (11,7% din forţa de muncă extinsă) şi Grecia (10,8%). Excepţii au fost Ţările de Jos şi Irlanda, unde ponderea persoanelor angajate part-time cu supracalificare pentru locul lor de muncă a înregistrat cele mai mari valori, de 5,1%, respectiv, 4,5%, şi Cehia (3,2%), unde ponderea persoanelor care caută un loc de muncă, dar care nu sunt disponibile imediat a fost cea mai mare dintre toate componentele.

***

Pe de altă parte, rata de ocupare în UE în 2023, a înregistrat un record, de 75,3%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale (pp) faţă de 2022, arată https://ec.europa.eu/eurostat/.

Dintre regiunile UE (NUTS 2), regiunea capitalei poloneze Warszawski stoleczny a înregistrat cea mai mare rată de ocupare a forţei de muncă anul trecut, de 86,5%. A doua cea mai mare rată s-a înregistrat în Bratislavski kraj din Slovacia (85,8%), iar a treia cea mai mare rată în regiunea germană Trier (85,4%). În schimb, în trei regiuni din sudul Italiei, mai puţin de jumătate din populaţia de bază cu vârstă de muncă era angajată: Calabria (48,4%), Campania (48,4%) şi Sicilia (48,7%).

În România, cea mai mare rată de ocupare s-a înregistrat în regiunea Bucureşti - Ilfov (80,7%), iar regiunile Sud-Vest Oltenia (63,4%) şi Sud-Est (62,2%) au atins cele mai scăzute valori din ţară.

Italia a avut cele mai mari disparităţi regionale, cu un coeficient de variaţie de 16,3%, înaintea Belgiei (8,5%) şi României (7,7%). Cele mai scăzute disparităţi regionale pentru ratele de ocupare, cu un coeficient de variaţie de 2% sau mai puţin, au fost înregistrate în Portugalia, Danemarca, Finlanda şi Ţările de Jos.

Toate ţările din est şi baltice cu mai multe regiuni, precum şi Danemarca, Irlanda, Spania şi Suedia, au raportat că cea mai mare rată de ocupare a forţei de muncă a fost atinsă în regiunea capitalei lor. În schimb, Belgia, Germania şi Austria au avut unele dintre cele mai scăzute rate de ocupare în regiunile capitalelor, potrivit https://ec.europa.eu/.

***

''Mai multe întreprinderi înfiinţate decât dizolvate în UE în 2022'', concluzionează Eurostat în urma prelucrării datelor din statele membre.

În 2022, în UE erau în total peste 32 de milioane de întreprinderi, în acest an luând naştere 3,4 milioane de întreprinderi noi, iar conform datelor preliminare, s-au înregistrat 2,8 milioane de închideri de întreprinderi. Rata înfiinţării de întreprinderi a fost de 10,5%, în timp ce rata preliminară a închiderii întreprinderilor a fost de 8,7%.

În majoritatea ţărilor UE, în 2022, numărul companiilor nou create l-a depăşit cel al companiilor dizolvate. Excepţii au fost Bulgaria, Estonia, Irlanda, Danemarca, Polonia şi Germania, unde ratele de închidere a întreprinderilor au fost mai mari decât ratele de înfiinţare.

Cele mai mari rate de înfiinţare au fost înregistrate în Lituania (18,3%), Portugalia (16,7%) şi Estonia (16,6%). În schimb, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Austria (6,2%), Danemarca (7,4%) şi Italia (7,9%).

Cele mai mari rate de închidere au fost înregistrate în Estonia (25,1%), Bulgaria (20,6%) şi Irlanda (15,6%), potrivit datelor preliminare. Cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Grecia (3,1%), Belgia (5,2%) şi Cipru (5,8%).

În România, rata de înfiinţare de noi întreprinderi a fost de 12,05%, iar cea de închidere a fost de 6,83%, arată datele publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)