Regizor de teatru, scenarist, prozator şi eseist, manager al Teatrului Naţional Cluj-Napoca, Mihai Măniuţiu a montat aproximativ o sută de producţii în România şi în străinătate - toate, realizări teatrale de excepţie -, a pus în scenă spectacole care l-au consacrat ca un creator de forţă al scenei, original şi rafinat, după cum se menţiona într-un comunicat de presă al Teatrului Nottara din 29 aprilie 2018.

Creaţiile sale au primit numeroase premii UNITER pentru cea mai bună regie, originalitate şi cel mai bun spectacol al anului, iar spectacolele sale au fost prezentate în turneu în Franţa, Italia, Grecia, Spania, Cipru, Belgia, Canada, Marea Britanie, Coreea de Sud, Polonia, Austria, Ungaria, Egipt, Brazilia, Finlanda etc., se menţionează şi pe site-ul https://www.maniutiu.com/.

Mihai Măniuţiu s-a născut 30 octombrie 1954, la Cluj. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I. L. Caragiale'' din Bucureşti (1978), iar in 2006 a devenit doctor în teatru cu teza ''Introducere în filosofia artei actorului'', la UNATC Bucureşti. Este profesor universitar doctor la Facultatea de Teatru şi Televiziune, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj. A fost Visiting Professor la Drama Department, University of California Irvine, SUA (ianuarie-martie 2009), precum şi profesor la European Directors School, Leeds, Marea Britanie (martie-aprilie 2006), conform biografiei de pe site-ul https://www.teatrulnationalcluj.ro/.

La Teatrul Naţional Cluj-Napoca a semnat regia a zeci de spectacole, dintre care amintim: ''Emigranţii'' de Slawomir Mrožek (1978), ''Perşii'' de Eschil (1979), ''Afară, în faţa uşii...'' de Wolfgang Borchert (1979), ''Labirintul'' de Fernando Arrabal (1980), ''Pensiunea Speranţa'' de Alexandru Căprariu (1981), ''Macbeth'' de W. Shakespeare (1982), ''Viaţa e vis'' de Pedro Calderón de la Barca (1984), ''Omul cu mârţoaga'' de George Ciprian (1985), ''Îmblânzirea scorpiei'' de W. Shakespeare (1986), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (1988, regia şi adaptarea), ''Antoniu şi Cleopatra'' de W. Shakespeare (1988), ''Lecţia'' de Eugene Ionesco (1991), ''Tulburarea apelor'' de Lucian Blaga (1992), ''Am râs destul!'' (regia şi scenariul, după corespondenţa lui I.L. Caragiale, 1992), ''Săptămâna luminată'' de Mihail Săulescu (1994), ''Omorul în catedrală'' de T.S. Eliot (1995), ''Nunta'' (scenariul şi regia, 1997), ''L'oubli / Uitarea'' de George Banu (2001), ''Exact în acelaşi timp'' de Gellu Naum (2002), ''Julieta'' de Visky András (regia şi adaptarea, 2005), ''O vară fierbinte pe Iza'' (regia şi scenariul, 2007), ''Psihoza 4:48'' de Sarah Kane (2008), ''Noaptea Walpurgiei sau Paşii Comandorului'', tragedie în cinci acte de Venedikt Erofeev, (regia şi scenariul, 2009) ş.a.

Semnează, totodată, regia altor zeci de spectacole de teatru montate în ţară şi în străinătate, precum: ''Oedip salvat'' de Radu Stanca, Studioul de Teatru al I.A.T.C. Bucureşti (1977), ''Cu uşile închise'' de Jean-Paul Sartre, Teatrul ''Bulandra'' (Premiul Revistei Tribuna pentru Cel mai un spectacol, 1982); ''O, ce zile frumoase'', de S. Beckett, Teatrul Bulandra (1985); ''Comedii'' de Cehov, Teatrul Odeon, Bucureşti (1992); ''Lecţia'' de Eugen Ionescu, Charleroi, Belgia, Théâtre de l'Ancre (1993); ''Richard III'' de Shakespeare, Teatrul Odeon (1993, Premiul pentru Cel mai un spectacol al anului, UNITER, nominalizare pentru Cea mai una producţie străină în turneu în Marea Britanie, în cadrul Theatre Managers Association Awards); ''Îmblânzirea scorpiei'' de Shakespeare, Leicester, Marea Britanie, Haymarket Theatre (1995); ''Bacantele'' de Euripide, Teatrul Naţional Bucureşti (1997); ''Antigona'' de Sofocle, Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ (1996); ''Caligula'' de A. Camus, Teatrul Bulandra, Bucureşti (1996); ''Cetatea Soarelui'' scenariu de Mihai Măniuţiu, adaptare după eseul lui Tomasso Campanella, Teatrul Act, Bucureşti (1998); ''Richard II'' de Shakespeare, coproducţie SMART cu Teatrul Naţional Bucureşti (1998, Premiul UNITER pentru Cel mai bun regizor); ''Timon din Atena'' de Shakespeare, Teatrul Naţional Craiova (1998, Premiul pentru cel mai un spectacol, Festivalul Shakespeare, Gdansk, 1999); ''O noapte furtunoasă'' de I.L. Caragiale, coproducţie SMART cu Teatrul Odeon, Bucureşti (1998); ''Zoon Erotikon'', scenariu de Mihai Măniuţiu după scrierile lui D.H. Lawrence, Teatrul Bulandra, Bucureşti (2000); ''Intrusa'' de M. Maeterlinck, Teatrul de Stat Oradea (2002); ''Conul Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale, Teatrul Odeon, Bucureşti (2002); ''Tragica istorie a doctorului Faust'' de Christopher Marlowe, Teatrul Maghiar de Stat Cluj (2003).

Alte spectacole regizate de Mihai Măniuţiu: ''Experimentul Iov'', adaptarea şi versiunea scenică după Cartea lui Iov (Vechiul Testament) - Mihai Măniuţiu, Teatrul ''Radu Stanca'' Sibiu (2003); ''Electra'' după Sofocle şi Euripide, Teatrul de Stat Oradea (2004); ''Moi, Rodin'' de Patrick Roegiers, Teatrul de Stat Sibiu (2004); ''Medeea'' de Euripide, Teatrul 'Tamasi Aron' Sf. Gheorghe (2005); ''Oedip rege'' de Sofocle, Teatrul Maghiar de Stat Cluj (2006); ''Woyczek'' de G. Büchner, Teatrul Maghiar de Stat Cluj (2005, Premiul pentru cel mai bun spectacol, Gala UNITER 2006); ''Eseuri despre banalitatea răului'', Teatrul Metropolis, Bucureşti (2007); ''Trilogia-Bacantele'', scenariu de Mihai Măniuţiu dupa Euripide, Claire Trevor Theatre, University of California, Irvine (2009); ''Moartea lui Danton'' de G. Büchner, Teatrul Maghiar de Stat Cluj (2009); ''Cântecul lebedei'' de A.P. Cehov, Teatrul Clasic ''Ioan Slavici'', Arad (2010); ''Aici, la porţile beznei'', scenariu dramatic de Mihai Măniuţiu, Teatrul Naţional ''Vasile Alecsandriş, Iaşi (2010); ''Othello'', scenariu de Mihai Măniuţiu, Teatrul de Mişcare M Studio, Sf. Gheorghe (2011); ''Casa Bernardei Alba'' de F.G. Lorca, Teatrul Clasic "Ioan Slavici" Arad (2012); ''Viaţa-i mai frumoasă după ce mori'' de Mihai Măniuţiu, Teatrul Municipal "Tomcsa Sándor", Odorheiu Secuiesc (2014); ''Don Quijote'' după Miguel de Cervantes, Teatrul Naţional Târgu Mureş (2014); ''Vertij'', regia şi scenariul Mihai Măniuţiu, Teatrul Municipal ''Aureliu Manea'', Turda (2015); ''Meteorul'' de Friedrich Dürrenmatt, Teatrul Naţional Timişoara (2015); ''La ordin, Fuhrer!'' de Brigitte Schwaiger, Teatrul ''Aureliu Manea", Turda (2016); ''Alcool'', Teatrul ''Nottara, Bucureşti (2016); ''Cafeneaua Pirandello'', scenariu dramatic de Anca Măniuţiu - după texte de Luigi Pirandello, Teatrul Regina Maria, Oradea (2017); ''Rambuku'' de Jon Fosse, Teatrul Naţional ''Mihai Eminescu'' Timişoara (2017, desemnat Cel mai bun spectacol la cea de-a XXVI-a ediţie a Premiilor Galei UNITER, din 2018) ş.a. (https://www.teatrulnationalcluj.ro)

În iunie 2022, spectacolul "Drumul Damascului" de Doina Jela, regia Mihai Măniuţiu, a fost prezentat, în premieră, la sala "Ion Băieşu" a Teatrului Dramaturgilor Români. La Teatrul Naţional din Bucureşti a avut loc în octombrie 2022 premiera oficială a piesei "Cei drepţi", de Albert Camus, în regia şi adaptarea scenică a lui Mihai Măniuţiu.

A montat şi spectacole de operă: ''Secretul lui Don Giovanni'' de Cornel Ţăranu, Opera de Stat Cluj (1987); ''Pescuitorii de perle'' de G. Bizet, Opera Naţională Bucureşti (2002); ''Otello'' de Giuseppe Verdi (2008); ''Tosca'' de Giacomo Puccini, Opera Naţională Cluj (2008).

Este autorul unor volume de povestiri şi poeme: ''Un zeu aproape muritor'' (1982, 2012), ''Istorii pe care n-am să le scriu'' (1998), ''Scene intime. Scene de masă'' (2001), ''Omphalos'' (2001), ''Autoportret cu himere'' (2001), ''Spune Scardanelli'' (2001), ''Memoriile hingherului'' (2004, 2012), ''Povestiri cu umbre'' (2006), ''Il rauco suon'' (2006), ''Opiniile unui călător nedemn de încredere'', ''Până una-alta'', ''Exorcisme'', ''În Balkanya, eu şi ceilaţi demoni'' (2012). Cartea sa "Filip şi întunericul" a fost nominalizata la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019, la Literatură pentru copii şi tineret.

A scris, de asemenea, studii pe tema puterii în opera lui Shakespeare (''Cercul de aur'', 1989; ''Cursa de şoareci şi alte eseuri shakespeariene'' (ed.revizuita a ''Cercului de aur''), 2008), precum şi lucrări de teorie teatrală: ''Redescoperirea actorului (1985), ''Act şi mimare'' (1989), ''Mască şi iluzie'' (2007).

Mihai Măniuţiu a fost invitat special al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (FICT) din septembrie 2024, unde şi-a lansat antologia "Soarele din oglindă (1998-2023)".

Alte premii care i-au fost decernate: Premiul pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie, la Festivalul de Teatru pentru Tineret, pentru spectacolul ''Oedip Salvat'' (1977); Premiul criticii UNITER pentru regie, pentru ''Afară în faţa uşii'' (1991); Premiul pentru originalitate în creaţia regizorală la Festivalul Naţional de Teatru ''I.L. Caragiale'', ed. a III-a, pentru ''Lecţia'' (1992); Marele premiu al Festivalului Internaţional de Teatru, Braşov, ed. a XX-a, pentru ''Săptămâna luminată'' (1994); Marele premiu al Festivalului Internaţional de Teatru, Piatra Neamţ, ed. a XII-a, pentru ''Antigona'' (1995); Premiul Interferenţe al Fundaţiei Culturale Române pentru ''Contribuţia excepţională la promovarea teatrului românesc în afara graniţelor'' (2000); Premiul pentru cel bun regizor, UNITER, pentru ''Exact în acelaşi timp'' (2003); Premiul pentru cel mai bun regizor, UNITER, pentru ''Experimentul Iov'' (2004); Premiul pentru cea mai bună dramaturgie şi Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de Teatru Antic de la Merida, Spania, pentru ''Electra'' (2008); Premiul pentru Cel mai bun spectacol, pentru ''Noaptea Walpurgiei'', la Festivalul de Dramaturgie Contemporană, ediţia a XXI-a, Braşov, 2009; Premiul UNITER pentru întreaga activitate regizorală, 2014; Premiul ''Teatru Liber - Under any cloud'', Festivalul Internaţional de Teatru Independent UNDERCLOUD (2016) ş.a. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)