Comisia Europeană a adoptat măsuri suplimentare pentru a sprijini statele membre afectate de dezastre fără precedent legate de climă. Executivul Uniunii Europene şi-a dat acordul pentru agendele de reformă pe care Albania, Kosovo, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord le-au prezentat. Guvernul Greciei a cerut modificarea Pactului UE privind migraţia şi azilul, cu scopul de a promova creşterea returnărilor către ţări terţe sau către ţările lor de origine a imigranţilor fără drept de azil. Parlamentul European a votat în favoarea acordării unui împrumut de până la 35 de miliarde de euro Ucrainei, care va fi finanţat din profiturile generate de activele ruseşti îngheţate în Europa. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în intervalul 21-25 octombrie 2024.


Comisia Europeană
Comisia Europeană a adoptat, la 22 octombrie 2024, măsuri suplimentare pentru a sprijini statele membre afectate de dezastre fără precedent legate de climă, potrivit unei informări a Executivului comunitar. Anterior, Comisia Europeană a anunţat că propune modificări la trei regulamente ale UE pentru a se asigura că fondurile UE pot fi mobilizate rapid în sprijinul redresării post-dezastru. Modificările se referă la regulamentele care reglementează Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) şi Fondul social european Plus (FSE+) pentru perioada de programare 2021-2027, precum şi la Regulamentul privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ca parte a cadrului pentru perioada 2014-2022. Aceste propuneri vin ca răspuns direct la inundaţiile care au afectat ţările din Europa Centrală şi de Est şi la incendiile forestiere din Portugalia din septembrie 2024.
Propunerea Comisiei Europene va trece prin procedura legislativă ordinară în cadrul Parlamentului European şi la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Comisia Europeană pune la dispoziţie o finanţare de 16 milioane de euro pentru sprijinirea jurnalismului şi a alfabetizării mediatice din întreaga Europă, a anunţat, la 23 octombrie 2024, Reprezentanţa Executivului Comunitar în România. Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2024, trei cereri de propuneri, în cadrul programului "Europa creativă", care vizează sprijinirea libertăţii şi a pluralismului mass-mediei, consolidarea rezilienţei mass-mediei şi contribuirea la îmbunătăţirea alfabetizării mediatice. Aceste cereri de propuneri din cadrul programului "Europa creativă" fac parte dintr-un sprijin mai larg acordat de UE sectorului mass-mediei de ştiri.

La 23 octombrie 2024, Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru agendele de reformă pe care Albania, Kosovo, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord le-au prezentat, necesare pentru a se putea califica pentru primirea celor şase miliarde de euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde ţărilor din Balcanii de Vest pentru a le aduce mai aproape de Uniune, conform EFE. Obiectivul pachetului de şase miliarde de euro - două miliarde sub formă de granturi şi patru miliarde ca împrumuturi - vizează promovarea reformelor socio-economice în ţările candidate în vederea aderării, precum şi măsuri legate de respectarea statului de drept şi a valorilor fundamentale ale UE. Bruxellesul va face plăţile de două ori pe an, din prezent până în 2027, atât timp cât ţările din Balcanii de Vest respectă planul de reformă pe care l-au prezentat Comisiei Europene.

Comisarul european desemnat al României, Roxana Mînzatu, s-a angajat să întreprindă eforturi pentru a face mai atractivă cariera didactică, în contextul în care nu mai puţin de 24 de state UE se confruntă cu o criză de profesori, şi în acelaşi timp să îmbunătăţească programul Erasmus +, pe care mulţi studenţi români îl consideră prea costisitor, în răspunsurile scrise la întrebările comisiilor Parlamentului European care vor fi implicate în audierea ei. Până la audierea sa din 12 noiembrie 2024, Roxana Mînzatu a răspuns la o serie de întrebări scrise din partea comisiilor competente ale Parlamentului European, chestionarul de la care va porni audierea propriu-zisă a fost făcut public la data de 22 octombrie 2024. Reprezentanta României a promis că va analiza lansarea unei Alianţe Europene a Şcolilor "pentru a încuraja cooperarea transfrontalieră şi mobilitatea între şcoli din Europa".

Roxana Mînzatu afirmă că profesorii au rol central în creşterea gradului de conştientizare asupra valorilor europene şi dă asigurări că va coopera cu statele membre pentru a întări şi mai mult "dimensiunea europeană a învăţământului". Aceasta se angajează să construiască plecând de la realizările Erasmus+ pentru a-l transforma într-un program pentru generaţia următoare, iar consolidarea sa ar urma să includă dezvoltarea segmentului privind educaţia vocaţională. Comisarul european desemnat al României s-a angajat, de asemenea, să facă eforturi susţinute pentru promovarea egalităţii de gen, de pildă reducând la jumătate diferenţa din rata de ocupare profesională între bărbaţi şi femei până în 2030 faţă de 2019, unul dintre obiectivele Pilonului European al Drepturilor Sociale. Întrebată cum va reduce riscul sărăciei, de care sunt ameninţaţi 95 de milioane de oameni la nivelul UE, Roxana Mînzatu a promis o Strategie UE anti-sărăcie care să asigure un nou elan.


Procesul de extindere al Uniunii Europene
La 21 octombrie 2024, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat rezultatul favorabil înregistrat la referendumul din Republica Moldova privind opţiunile electoratului pentru aderarea la Uniunea Europeană. Oficialul Uniunii Europene şi-a exprimat angajamentul UE de a colabora cu Chişinăul pentru a "garanta" un "viitor european comun", conform EFE. "UE este pregătită să sprijine Moldova şi să lucreze pentru a garanta viitorul nostru european comun în beneficiul tuturor", a transmis Charles Michel într-un mesaj pe o reţea de socializare.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a transmis un mesaj pe o reţea de socializare: ''Republica Moldova a arătat că este independentă, că este puternică şi că îşi doreşte un viitor european", conform Reuters şi EFE. De asemenea, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a transmis un mesaj de felicitare Maiei Sandu pentru faptul că "leadershipul şi curajul său au schimbat cursul istoriei". "Ne vom scrie viitorul împreună", potrivit şefei Parlamentului European Roberta Metsola. În context, Comisia Europeană a menţionat, la 21 octombrie 2024, că alegerile prezidenţiale desfăşurate simultan cu referendumul în Republica Moldova au avut loc într-un context de interferenţe şi intimidare "fără precedent" din partea Rusiei şi a susţinătorilor săi pentru destabilizarea procesului democratic.


Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut, la 24 octombrie 2024, Macedoniei de Nord să elimine ultimul obstacol din calea avansării pe drumul către aderarea la UE, respectiv să realizeze o revizuire a Constituţiei aşa cum îi cere statul vecin Bulgaria, potrivit EFE. Vorbind la o conferinţă de presă la Skopje, Von der Leyen a lăudat colaborarea Macedoniei de Nord cu Bruxellesul şi a apreciat în mod special faptul că această ţară este "complet aliniată" cu politica externă şi de securitate a UE. Aceasta a asigurat că executivul comunitar este hotărât să impulsioneze negocierile de aderare la UE deschise cu Macedonia de Nord în anul 2022, dar blocate de Bulgaria, care condiţionează continuarea acestui proces de revizuirea Constituţiei nord-macedonene în sensul includerii ca popor constitutiv al Macedoniei de Nord de asemenea a minorităţii bulgare, formată din aproximativ 3.500 de persoane. Ursula Von der Leyen a anunţat că Macedonia de Nord va primi peste 750 de milioane de euro în cadrul planului de creştere al UE pentru Balcanii de Vest, după ce planul comun de investiţii al UE pentru această regiune a direcţionat deja 1,7 miliarde de euro pentru tranziţia energetică a regiunii balcanice.


Parlamentul European
La 22 octombrie 2024, Parlamentul European a votat în favoarea acordării unui împrumut de până la 35 de miliarde de euro Ucrainei, care va fi finanţat din profiturile generate de activele ruseşti îngheţate în Europa, conform AFP. Textul a fost adoptat cu 518 voturi pentru, 56 împotrivă şi 61 de abţineri. Consiliul UE, organismul care reprezintă statele membre, a dat undă verde la 9 octombrie 2024 şi va trebui să-şi dea acordul final înainte de primele plăţi, care ar urma să fie făcute la începutul lui 2025.


Migraţie şi Azil
Guvernul Greciei a pledat, la 24 octombrie 2024, pentru modificarea Pactului UE privind migraţia şi azilul, cu scopul de a promova creşterea returnărilor către ţări terţe sau către ţările lor de origine a imigranţilor fără drept de azil sau de şedere în UE, potrivit EFE. Grecia "nu doreşte colapsul Pactului privind migraţia după ani de negocieri", dar, în acelaşi timp, consideră că trebuie făcute anumite modificări astfel încât Europa să poată răspunde "la ceea ce, după cum pare, cer cetăţenii europeni", a declarat unui grup de jurnalişti, la Atena, un oficial elen din domeniul migraţiei şi azilului. Conform sursei citate, "problema returnărilor (migranţilor) în ţările lor de origine nu este uşoară", iar Uniunea Europeană ar trebui să negocieze cu aceste ţări şi să "le ofere stimulente" pentru a accepta migranţii. În primele opt luni ale anului 2024, aproape 30.000 de migranţi au intrat în mod ilegal în Grecia, majoritatea pe mare, potrivit datelor guvernului de la Atena. Ministerul Migraţiei estimează că, până la sfârşitul anului, această cifră se va ridica la aproximativ 50.000, aproape identic cu sosirile înregistrate anul trecut.

Noul guvernul olandez condus de Dick Schoof intenţionează să introducă controale la graniţe, în seria de măsuri elaborate pentru a combate migraţia, potrivit relatărilor, din 23 octombrie 2024, ale postului olandez de televiziune RTL, citând surse guvernamentale, conform Reuters. Controalele ar urma să fie instituite la sfârşitul lunii noiembrie, după o decizie similară luată de statul vecin Germania, care deja a introdus din septembrie controale la frontierele sale în interiorul spaţiului Schengen tot pentru a combate migraţia ilegală. Noul executiv olandez a cerut Comisiei Europene o derogare de la aplicarea regulilor UE privind azilul.


Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale
Potrivit unui raport al Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), publicat la 24 octombrie 2024, jumătate dintre musulmanii care trăiesc în Uniunea Europeană afirmă că se confruntă zilnic cu discriminarea, această situaţie s-a agravat semnificativ chiar înainte de "apogeul urii" provocat de atacurile Hamas pe teritoriul israelian, potrivit AFP. Datele strânse arată că este "din ce în ce mai greu să fii musulman în UE", a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a FRA, Nicole Romain. Dintre cele 9.600 de persoane chestionate între octombrie 2021 şi octombrie 2022 în 13 ţări ale UE, aproape una din două au declarat că s-au confruntat cu rasismul în viaţa de zi cu zi, faţă de 39% în 2016, când a fost realizat studiul anterior. În faţa acestor concluzii "îngrijorătoare", FRA recomandă ca Uniunea Europeană să se concentreze asupra rasismului împotriva musulmanilor, "agravat", potrivit preşedintei sale Sirpa Rautio, "de retorica dezumanizantă pe care o observăm pe tot continentul". AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu)