Reprezentanţii UE au adus un omagiu victimelor atacului terorist comis în urmă cu un de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în sudul Israelului şi a reiterat apelul Uniunii Europene pentru încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza şi eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor; Parlamentul Europeana a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie privind întărirea rezilienţei Republicii Moldova înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale şi de referendumul privind aderarea ţării la UE de pe 20 octombrie; Comisia Europeană a aprobat până în august 2024 plata către statele membre ale UE pentru numai 40% din fondurile prevăzute în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, potrivit unui raport, iar premierul Ungariei, Viktor Orban a prezentat priorităţile preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene în plenul Parlamentului European. Acestea sunt câteva dintre evenimentele reprezentantive ale acestei săptămâni în spaţiul european.


Comisia Europeană

* La 7 octombrie 2024, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus un omagiu victimelor atacului terorist comis cu exact un an în urmă de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în sudul Israelului şi a reiterat apelul Uniunii Europene pentru încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza şi eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor.

Atacul comis de Hamas ''a cauzat o suferinţă imensă nu doar oamenilor din Israel, dar şi palestinienilor nevinovaţi'', a precizat şefa executivului comunitar în declaraţia scrisă, în care a promis asistenţă umanitară şi financiară pentru poporul palestinian şi Liban. Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că incidentele antisemite sunt în creştere în Europa şi s-a angajat să aloce resurse suplimentare pentru combaterea acestui fenomen.

* La 8 octombrie, Comisia Europeană a prezentat mai multe propuneri pentru digitalizarea paşapoartelor şi a cărţilor de identitate, cu obiectivul de a face mai uşoare şi rapide controalele la frontierele externe, potrivit agenţiei EFE. Versiunile digitale ale acestor documente, pe care cetăţenii le vor putea solicita şi utiliza în mod voluntar, vor fi destinate celor care călătoresc către şi dinspre spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, şi comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, au prezentat propunerile la o conferinţă de presă.

Documentele în versiune digitală urmăresc să accelereze controalele la frontieră şi să asigure o călătorie mai fluidă, menţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de securitate şi asigurând controlul fiecărui călător, a menţionat într-un comunicat Comisia Europeană. Documentele digitale de călătorie vor fi o versiune digitală a datelor stocate în paşapoarte şi cărţi de identitate- vor include informaţiile conţinute în cipul paşaportului sau al cărţii de identitate, precum şi imaginea facială a titularului, dar nu şi amprenta digitală.

Dacă Consiliul UE (statele membre ale UE) şi Parlamentul European aprobă propunerile Comisiei, va fi dezvoltată aplicaţia "EU Digital Travel" şi vor fi elaborate standardele tehnice necesare. Aplicaţia va fi disponibilă pentru toţi cetăţenii UE şi din afara UE care deţin un paşaport biometric sau deţinătorilor unei cărţi de identitate a unui stat membru ale UE şi care călătoresc spre sau dinspre spaţiul Schengen.

* Potrivit unui raport al executivului comunitar prezentat la 10 octombrie, Comisia Europeană a aprobat până în august plata către statele membre ale UE pentru numai 40% din fondurile prevăzute în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), planul european post-pandemie pentru care statele membre au elaborat fiecare un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi care expiră la sfârşitul anului 2026.

Astfel, Bruxellesul plătise până pe 31 august granturi în valoare de 170,8 miliarde de euro şi împrumuturi de 94,6 miliarde de euro, adică 48% şi, respectiv, 30% din sumele totale prevăzute.

"Dacă se menţine ritmul actual al plăţilor, Comisia estimează plata a peste 300 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2024", se arată în raport. Cum fondurile din acest program trebuie cheltuite până la sfârşitul anului 2026, statele membre mai au la dispoziţie doar doi ani să transmită cererile de plată pentru tranşele rămase, a căror plată efectivă este condiţionată de îndeplinirea unor serii de politici.

* La 10 octombrie, Comisia Europeană a adoptat un Plan de creştere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, susţinut de un Mecanism de reformă şi creştere pentru perioada 2025-2027. Acest plan, care este cel mai mare pachet de sprijin financiar din partea UE de care a beneficiat Republica Moldova de la obţinerea independenţei, va stimula economia acestei ţări, o va aduce mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor şi va oferi o asistenţă financiară semnificativă, arată https://ec.europa.eu/.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate

* La 7 octombrie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a deplâns situaţia actuală la un an de la "atacul teribil" împotriva Israelului, afirmând că Orientul Mijlociu este "în pragul unei conflagraţii totale pe care comunitatea internaţională pare incapabilă să o controleze". "Situaţia nu face decât să se înrăutăţească. Populaţiile din regiune sunt mai în pericol ca niciodată şi sunt prinse într-un ciclu nesfârşit de violenţă, ură şi răzbunare", a spus el într-un comunicat.

Şeful diplomaţiei europene şi-a reiterat apelul pentru o încetare a focului, subliniind că "nicio soluţie militară nu va putea aduce vreodată un viitor pentru popoarele palestinian şi israelian". "Doar o soluţie politică va aduce pace, securitate şi prosperitate", iar aceasta necesită două state, unul pentru israelieni şi altul pentru palestinieni, a mai spus el.

* Josep Borrell, a declarat, la 8 octombrie, că se străduieşte să găsească soluţii pentru a găsi o formulă care să permită depăşirea blocajului pe care doar Ungaria îl menţine cu privire la plata a şase miliarde de euro pentru sprijin militar destinat Ucrainei, a informat EFE.

"Ne frământăm creierul pentru a încerca să găsim o soluţie care să evite acest blocaj oarecum absurd, pentru că avem şase miliarde pe care le-au pus statele membre, sunt în cutie şi nu le putem folosi pentru a sprijini efortul militar al Ucrainei deoarece există este o ţară care se opune", a declarat Josep Borrell pentru EFE.

Şeful diplomaţiei europene, care a participat la 8 octombrie la sesiunea plenară a Parlamentului European, a reamintit că UE are nevoie de unanimitatea celor 27 pentru a lua decizii cu privire la gestionarea Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP), prin care statele membre co-finanţează armele care sunt trimise în Ucraina. În ceea ce priveşte creditul de 35 de miliarde de euro pe care UE l-a promis Ucrainei, în conformitate cu angajamentul asumat faţă de partenerii din G7, Borrell a indicat că împrumutul va fi finanţat de UE, iar dobânzile vor fi plătite din veniturile extraordinare generate de activele ruse imobilizate de sancţiuni.

Parlamentul European

* La 9 octombrie, Parlamentul Europeana a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie privind întărirea rezilienţei Republicii Moldova înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale şi de referendumul privind aderarea ţării la UE de pe 20 octombrie.

Rezoluţia condamnă activităţile rău-voitoare, amestecul şi operaţiunile hibride ale Federaţiei Ruse, oligarhilor pro-ruşi şi actorilor locali sponsorizaţi de Rusia menite să submineze procesul electoral, securitatea, suveranitatea şi fundaţiile democratice ale Republicii Moldova.

Potrivit eurodeputaţilor, Serviciul de Securitate şi Informaţii din Republica Moldova a prezentat recent că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, cu scopul de a-i convinge pe moldoveni să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană. Pe 3 octombrie 2024, autorităţile moldoveneşti au descoperit o schemă de fraudă a votului la scară largă, finanţată de oligarhul fugar Ilan Şor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, ca parte a unei operaţiuni de mită electorală, menţionează PE într-un comunicat despre rezoluţie.

Parlamentul solicită Consiliului să adopte sancţiuni suplimentare ale UE împotriva celor care subminează suveranitatea acestei ţări şi Comisiei Europene să includă ţara în Instrumentul de Asistenţă pentru Pre-Aderare (IPA III) şi să prioritizeze finanţarea pentru ţările candidate la UE în următorul Cadru Financiar Multianual (MFF) pentru perioada 2028-2034. De asemenea, deputaţii îndeamnă ţările care găzduiesc fugari moldoveni precum Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc să-i extrădeze în Republica Moldova pentru a fi judecaţi.

*Comisarul european desemnat al României, Roxana Mînzatu, va fi audiată pe 12 noiembrie de comisiile competente ale Parlamentului European, în urma unei deciziei Conferinţelor Preşedinţilor, luată la 10 octombrie.

La audierea reprezentantei României, Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, vor participa eurodeputaţi din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii - Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) - vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, ceea ce înseamnă că vor avea dreptul de a adresa şi ele o întrebare scrisă comisarului-desemnat al României.

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a dat undă verde pentru începerea audierilor de confirmare în cazul tuturor celor 26 de comisari-desemnaţi.


Preşedinţia ungară a Consiliul Uniunii Europene

* La 9 octombrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, premierul Ungariei, Viktor Orban a prezentat priorităţile preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene.

"UE trebuie să se schimbe", a spus premierul Viktor Orban, adăugând că Preşedinţia ungară îşi propune să fie vocea şi catalizatorul schimbării. Potrivit premierului ungar, situaţia UE este mult mai gravă decât în 2011, la preluarea primei preşedinţii ungare a UE, invocând războiul din Ucraina, escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, migraţia, riscurile pentru spaţiul Schengen şi pierderea competitivităţii globale a Europei, arată https://www.europarl.europa.eu/.

Viktor Orban a promis că Ungaria va fi un intermediar onest şi constructiv care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, inclusiv în privinţa celor 52 de dosare legislative aflate în aşteptare, care trebuie finalizate, şi este pregătită să înceapă negocieri interinstituţionale cu Parlamentul.

El a evidenţiat competitivitatea drept o problemă cheie pentru Preşedinţie, menţionând că creşterea economică a UE în ultimele două decenii a fost semnificativ mai mică decât în China şi SUA, participaţia UE în comerţul global fiind, de asemenea, în scădere. "Ca urmare a îndepărtării de sursele de energie ruseşti, UE a pierdut o creştere semnificativă a PIB-ului", potrivit declaraţiilor lui Orban. "Nu ar trebui să cădem în iluzia că tranziţia verde în sine oferă o soluţie la problemă", a susţinut el, adăugând că decarbonizarea a dus la încetinirea productivităţii şi la pierderea locurilor de muncă.

Despre migraţie, Viktor Orban a avertizat că "fără hotspot-uri externe nu putem proteja europenii de migraţia ilegală". "Sistemul de azil al UE pur şi simplu nu funcţionează. Migraţia ilegală a dus la creşterea antisemitismului, violenţei împotriva femeilor şi homofobiei", a mai precizat oficialul ungar, propunând totodată organizarea regulată de "summituri Schengen" şi susţinând ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale zonei de liberă circulaţie până la sfârşitul anului.

Cu privire la extindere, Orban a cerut accelerarea aderării ţărilor din Balcanii de Vest şi a subliniat că "fără aderarea Serbiei, nu putem stabiliza Balcanii".

Răspunzând premierului Orban, Ursula von der Leyen a susţinut angajamentul UE de a sprijini Ungaria după recentele inundaţii şi a subliniat trei priorităţi cheie: Ucraina, competitivitatea şi migraţia. Ea a criticat poziţia Ungariei faţă de Rusia, deplângând că "un stat membru, în special," încearcă încă să cumpere combustibili fosili din Rusia, în ciuda angajamentului UE de a fi independent energetic. Cu privire la migraţie, ea a condamnat decizia Ungariei de a elibera contrabandiştii condamnaţi şi a pus sub semnul întrebării politicile sale în materie de vize, cum ar fi invitarea cetăţenilor ruşi în UE fără controale suplimentare, avertizând că acestea "fac din Ungaria un risc de securitate, nu numai pentru Ungaria, ci şi pentru toate statele membre". Subliniind potenţialul ţării în cadrul UE, ea a îndemnat-o să "slujească cauzei unităţii europene", mai degrabă decât să se abate de la valorile comune, relatează sursa citată.


Appeals Center Europe

Utilizatorii reţelelor sociale din Uniunea Europeană vor putea depune plângeri împotriva Facebook, TikTok sau YouTube pentru moderarea conţinutului către noul organism independent înfiinţat în Irlanda, a transmis Reuters.

Organismul, susţinut de Meta Platforms şi certificat de autoritatea de reglementare media din Irlanda, va acţiona ca un organism de soluţionare extrajudiciară a litigiilor în conformitate cu Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Appeals Center Europe îşi va începe activitatea înainte de sfârşitul anului, în sediul din Dublin.

"Vrem ca utilizatorii să aibă posibilitatea de a alege să adreseze o dispută unui organism care este independent de guverne şi companii şi care se asigură că politicile de conţinut ale platformelor sunt aplicate în mod echitabil şi imparţial", a declarat Thomas Hughes, CEO al noului Centru de Apeluri şi fost director executiv al grupului pentru drepturile libertăţii de exprimare consacrate în Articolul 19.

Cu o echipă de experţi, noul organism va analiza fiecare caz în termen de 90 de zile şi va decide dacă deciziile platformelor sunt în concordanţă cu politicile lor de conţinut, se arată într-un comunicat.

"Salutăm certificarea noului organism independent de către autoritatea de reglementare irlandeză", a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)